Liderii instalați de Rusia în zonele ocupate din patru regiuni ucrainene au prezentat planuri pentru referendumuri privind aderarea la Rusia, o mișcare pe care Ucraina și aliații săi au respins-o marți ca fiind o manevră a Moscovei pentru a încerca să recupereze inițiativa după pierderile de pe câmpul de luptă.

De asemenea, Vladimir Putin se pregătea marți seară pentru un discurs în acest sens, dar acesta a fost amânat pentru o dată ulterioară. Mai mult, liderul belarus Alexandr Lukașenko face pregătiri pentru război.

Belarusul a primit ordin de la Vladimir Putin?

În acest context menționăm că, Alexandr Lukașenko l-a însărcinat pe secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Republicii Belarus să pregătească un eveniment prezidențial pe probleme de apărare națională, precum și să verifice toate forțele, de la unitățile militare până la miliția populară.

„Să fie gata să dea alarma în conformitate cu standardele pentru timp de război”, a declarat Lukașenko.

De asemenea, președintele rus, Vladimir Putin, se pare că se pregătește de un discurs în ceea ce privește referendumurile de aderare la Rusia a republicilor populare Donețk și Lugansk, dar și a regiunilor regiunilor Herson și Zaporojie, potrivit unor surse din administrația prezidențială de la Moscova.

Putin ar urma să se adreseze chiar în ziua de marți, 20 septembrie. Cu toate acestea, nu există încă o confirmare oficială privind acest posibil discurs. Anterior, s-a anunțat că republica populară Donețk va organiza un referendum privind intrarea regiunii în componența Rusiei în perioada 23-27 septembrie, informează Rador.

Rusia se pregătește de război total

Rusia introduce noi modificări în Codul penal, la un pas de legea marțială. Mai precis, parlamentarii ruși vor să introducă în Codul Penal noțiunile de „mobilizare”, „lege marțială” și „timp de război”, precum și articole noi: „Predarea voluntară” (Articolul 352.1), „Jefuirea” (Articolul 356.1) și altele.

Avocatul Pavel Chikov, șeful grupului pentru drepturile omului Agora, a atras atenția asupra acestui lucru, conform informațiilor transmise de themoscowtimes.com

Sancțiuni dure pentru predare și abandonarea neautorizată a unei unități

Predarea se pedepsește cu o perioadă de la trei până la 10 ani. Jaful se pedepsește cu până la 15 ani. Lista circumstanțelor agravante include săvârșirea unei infracțiuni „în perioada de mobilizare sau a legii marțiale, în timp de război” (articolul 63).

Abandonarea neautorizată a unei unități în perioada mobilizării și legii marțiale (articolul 337 din Codul penal) va fi pedepsită mai sever:
  • abandonarea de la 2 la 10 zile: până la 5 ani de închisoare și nu până la un an;
  • abandonarea de la 10 zile la o lună – până la șapte ani de închisoare și nu până la trei ani;
  • abandonarea peste o lună – de la cinci la 10 ani într-o colonie și nu până la cinci ani.

Neîndeplinirea de către un subordonat a unui ordin dat în modul prescris, în perioada legii marțiale, în timp de război sau în condiții de conflict armat sau operațiuni de luptă, precum și refuzul de a participa la lupte sau ostilități, este propus a fi pedepsit cu închisoare de la doi la trei ani (Partea 2.1 din articolul 332 din Codul penal).

Ultimatum dat de Rusia Occidentului

Unele figuri pro-Kremlin au prezentat referendumurile drept un ultimatum adresat Occidentului de a accepta câștigurile teritoriale ale Rusiei sau de a se confrunta cu un război total cu un inamic înarmat nuclear.

„Pătrunderea pe teritoriul rus este o crimă care îți permite să folosești toate forțele de autoapărare”, a declarat pe rețelele de socializare Dmitri Medvedev, fost președinte rus și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al lui Putin.

Margarita Simonyan, redactor-șef al postului de televiziune pro-Kremlin RT, a scris: „Astăzi un referendum, mâine recunoașterea ca parte a Federației Ruse, poimâine lovituri pe teritoriul rusesc devin un război în toată regula între Ucraina și NATO și Rusia, dezlegând mâinile Rusiei din toate punctele de vedere.”

Dar Statele Unite și aliații din NATO care au susținut Ucraina cu arme și alte tipuri de sprijin au declarat că astfel de plebiscite ar fi lipsite de sens.