„Este un lucru rău dacă faci agricultură pe două hectare și cultivi cereale în mod convențional, nu vei fi niciodată competitiv. Dacă vei cultiva cereale mai rare sau chiar vei încerca să faci agricultură biologică, fărâmițarea eu zic că este un lucru bun. Oamenii care în continuare cultivă terenuri de suprafață mică cu siguranță nu pierd bani. Sunt suficient de multe exploatații care doar în mod formal sunt mici, ele sunt trecute sub administrarea marilor arendași. Vrând nevrând economia va dicta în ce direcție se va dezvolta această mică fermă de subzistență. Fie vor încerca să producă pentru nișe de clienți sau de piață care răsplătesc un produs de calitate superioară cu prețuri pe măsură fie vor ceda suprafețele de teren către fermieri capabili să facă un business bun în agricultură”, explică Horia Cardoș, fondatorul Agroland.
Hobby-farming, noua modă a orășenilor în rural
Pandemia a orientat o mulțime de tineri către spațiul rural. Ei s-au apucat de hobby-farming, de cultivat diferite culturi pe suprafețe mici de teren sau de crescut câteva animale de rentă în curte. Acest fenomen va întări pe termen lung capacitatea populației în fața problemelor alimentare care sunt evocate în prezent, în contextul războiului din Ucraina.
„Dacă vorbim de hobby farming vorbim de obținerea de hrană în ferme mici sau gospodărie. Chiar vedem o repetare a scenariului din 2020 care oamenii indiferent de vremea nefavorabilă nu se sperie și preferă să se aprovizioneze. În ceea ce privește păsările, că din păcate doar ele au mai rămas în gospodării, în continuare vedem mai mult decât anul trecut un interes crescut al gospodăriilor de a-și asigura câteva zeci de kilograme de pasăre. Ele sunt obținute într-un mod artizanal, probabil cu un gust mai bun, cu folosință mai redusă de medicamente și antibiotice. Poate în anii aceștia, care vin, vor funcționa și ca un mic stoc de siguranță a familiilor din România. Am văzut în ultimii 2 ani o mutare a tinerelor familii dinspre oraș către zone mai puțin populate, mai puțin populate, și se apucă de hobby farming și hobby gardening”, ne transmite Horia Cardoș.
Tinerii, îndreptați către mediul rural
„Vin oameni mai tineri, mai educați și cu venituri mai mari către agricultură. Dacă acum 15-20 ani clienții noștri erau oameni în vârstă care au crescut animale toată viața lor și făceau asta dorind să asigure copiilor o hrană puțin mai curată, astăzi deja în mod conștient familii tinere se îndreaptă spre zona de a obține hrană în propria gospodărie. Dacă nu, cu siguranță au rude în zona rurală cărora le înmânează această îndeletnicire și ei îi susțin financiar. În ceea ce privește transformarea în business nu vorbim despre foarte mulți oameni, dar cei tineri sunt mai întreprinzători și identifică cu ușurință cererea din piață”, explică Horia Cardoș.
Chiar dacă producția locală, artizanală, nu va înlocui marile lanțuri de supermarket care domină industria alimentară din România, există perspective de creștere pentru acest sector în următorii ani.
„Poate 80-90% din populație va continua să cumpere din supermarketuri pentru că este mai comod și așa ar trebui să fie. În paralel se dezvoltă o subțire pătură de antreprenori în zona aceasta de ferme mici care sperăm noi să ajungă și în zona de ferme medii”, conchide antreprenorul.
