Perspectivele asupra iminenței unei crize a alimentelor în contextul războiului din Ucraina stau pe gândul majorității românilor. Într-o situație de criză geopolitică alimentată de criza energetică și inflație, sectorul agricol se confruntă cu o nouă problemă. Exporturile de cereale către Europa din Ucraina și Rusia au fost sistate, iar specialiștii invitați de Capital analizează oportunitățile pe care le avem în acest context.

„Dacă ne uităm la analizele de productivitate sau rezultate ale pieței cerealiere Ucraina și Rusia într-adevăr sunt într-un mare procent cei mai mari producători din piața UE și top 10 la nivel mondial. Acest conflict a creat mari dezechilibre în piață și a adus mari dezacorduri privind viitoarele relații comerciale și viitoarele tendințe de așezare în această piață. Nici România nu scapă ușor de acest inconvenient major. Suntem singura țară astăzi care poate oficial să efectueze comerț la Marea Neagră. Piața pentru Rusia și Ucraina s-a închis”, ne explică Radu Antohe, expert în politici agricole.

Mișcări pe piața internațională a cerealelor

Războiul a determinat închiderea relațiilor agricole dintre țările beligerante și restul partenerilor economici occidentali. Sancțiunile pe care Rusia trebuie să le suporte vor genera, pe termen mediu, o reținere cu privire la exportarea materiilor prime din agricultură. Zona euro era dependentă în proporție de 40% de aceste importuri, conform datelor Comisiei Europene, fapt ce ne obligă ori să ne orientăm către alte piețe, ori să majorăm producția. Din păcate, nu prea există semnale favorabile, atât economice cât și meteorologie, pentru a realiza în acest an agricol performanțe peste cele din 2021.

„E o situație extrem de dificilă, va fi un an dificil pentru fermierii din România. Schimbările climatice au adus decât secetă și rău în ultima perioadă, cu variații de temperaturi foarte mari de la noapte la zi, de la o săptămână la alta. Pe de altă parte, prețul inputurilor. La 8 lei litrul de motorină va fi foarte greu să faci agricultură. Nu mai discutăm de gaz, energie, prețul îngrășămintelor”, atenționează Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România. El a fost cel mai longeviv secretar de stat din ministerul Agriculturii după revoluție și are datele necesare pentru a evalua situația actuală.

„Cred că producția din acest an va fi mult mai mică decât cea din anul anterior. Indiferent de cât de mult ne-ar ajuta natura de aici înainte vom recupera foarte greu. Costurile inputurilor vor face să nu mai aplicăm tehnologiile care erau normale de aplicat în perioada următoare. Văd cantități de produse mult mai mici și un acces redus al consumatorilor la ele. La ora actuală producătorii de pasăre, ouă, porc, care caută cereale la prețul pieței, nu se pot apropia de stocurile marilor companii care vând cereale din România. Acesta este un risc major pe care îl avem: dispariția sectoarelor din zootehnie. Știți foarte bine, porcul este încercat de câțiva ani cu pesta porcină africană, pasărea cu creșterea energiei la gaze, ouăle cu energia și tot așa”, explică Botănoiu.

Creșterea masivă a prețurilor, resimțită de antreprenori

Horia Cardoș este fondatorul lanțului de magazine Agroland. Compania sa se ocupă de aprovizionarea fermierilor și a celor ce practică agricultura drept hobby cu produsele necesare. Pentru hrana de animale, fie ele de companie sau de rentă, antreprenorul a resimțit creșteri de prețuri de până la 40%.

„Vestea proastă este că estimăm că suntem abia la începutul unei creștere masive a prețurilor a tot ce înseamnă fertilizanți. Precursorii fertilizanților au ca sursă Belarus și Rusia, cu siguranță vom fi afectați nu doar pentru câteva luni, ci pe mai multe cicluri agricole. Nu ne așteaptă vremuri foarte optimiste din punctul nostru de vedere, dar trebuie să fim pregătiți.

Dacă vorbim de hrană pentru animale, fie animale de companie sau rentă, vorbim de prețuri mărite între 30 și 40%. Prețul acestora se modifică săptămânal. Este prima dată când niște refugiați își iau cu ei animalele de companie, nu s-a văzut nici în războiul din Iugoslavia sau în cel din Siria, din Orientul Mijlociu. Noi încercăm să ne servim clienții.”, ne transmite Horia Cardoș.