România se așteaptă la o producție record de grâu în 2025, cea mai mare din ultimii 30 de ani. Prețurile sunt însă mici

România ar putea înregistra în 2025 cea mai mare recoltă de grâu din ultimele aproape trei decenii, cu un volum estimat la până la 14 milioane de tone. Deși condițiile meteo au fost favorabile, iar calitatea este superioară celei din Franța și Germania, fermierii se confruntă cu prețuri scăzute și lipsa irigațiilor. Iată toate datele care reies dintr-o analiză a AFR (Asociația Fermierilor din România).

România ar putea avea o recoltă record de grâu în 2025, dar fermierii rămân în pierdere din cauza prețurilor scăzute

România se îndreaptă către o recoltă record de grâu în 2025, cu o producție estimată între 13,3 și 14 milioane de tone – cel mai ridicat nivel din 1997 până în prezent – însă fermierii sunt afectați de prețurile nefavorabile din piață, arată o analiză publicată de Asociația Fermierilor din România (AFR).

Președintele asociației, Daniel Botănoiu, a explicat că, deși condițiile climatice din primăvară au fost excepționale, cu ploi care au refăcut umiditatea solului, prețul de vânzare este semnificativ mai mic decât anul trecut, ceea ce pune presiune uriașă pe agricultori.

După un 2024 marcat de secetă și calitate slabă a recoltei în multe regiuni, în acest an grâul românesc depășește calitativ producțiile din Franța și Germania, afectate de precipitații excesive, susține Botănoiu. Totuși, el avertizează că fermierii sunt nevoiți să vândă rapid din cauza datoriilor și a lipsei de lichidități, iar veniturile sunt mai mici decât în anii precedenți, în ciuda cantităților mai mari recoltate.

Estimările Comisiei Europene indică o recoltă de peste 10 milioane de tone în 2025

Datele AFR indică o scădere a exporturilor de grâu: în 2025, România a exportat aproximativ 5,48 milioane de tone, în valoare de 1,24 miliarde de euro, comparativ cu 6,4 milioane tone și 1,46 miliarde euro în 2024.

Pentru porumb, estimările Comisiei Europene indică o recoltă de peste 10 milioane de tone în acest an, semnificativ peste nivelul din 2024.

Cu toate acestea, Botănoiu atrage atenția că aceste estimări sunt premature, fiind bazate pe date din iunie, în condițiile în care în sudul țării porumbul este deja uscat din cauza lipsei de irigații, iar estimările realiste vor putea fi făcute abia în septembrie. În unele județe, fermierii raportează culturi complet compromise, mai spune acesta.

Floarea-soarelui ar putea ajunge la o producție de 2,22 milioane de tone, menținând România pe primul loc în UE. Totuși, lipsa sistemelor de irigații limitează capacitatea de planificare agricolă, a mai transmis liderul AFR.

Care sunt prețurile din piață în acest moment

În ceea ce privește prețurile, acestea au rămas scăzute: grâul de panificație se tranzacționează între 857 și 1.017 lei/tonă, porumbul între 800 și 1.057 lei/tonă, iar floarea-soarelui între 1.855 și 2.577 lei/tonă, în funcție de regiune. Botănoiu a explicat că anul trecut grâul se vindea la aproape 1 leu/kg, în timp ce acum prețul a scăzut la 85-87 bani/kg, ceea ce reduce dramatic veniturile fermierilor.

Analiza AFR evidențiază că la nivel global producția de cereale va atinge un record de 2,925 miliarde tone în 2025, cu creșteri semnificative la grâu, porumb și orez, susținute de randamente mai mari și extinderea suprafețelor cultivate, mai ales în Asia de Sud și America Latină.

Totodată, consumul global de cereale este așteptat să crească cu 0,8%, alimentat de cererea industrială și alimentară, în timp ce indicele global al prețurilor alimentare a crescut în iunie cu 0,5% față de luna precedentă, cu scumpiri la carne, lactate și uleiuri vegetale, în timp ce prețurile cerealelor au scăzut ușor.

Pe termen lung, analiza asociației prevede o creștere lentă a suprafeței cultivate, dar o îmbunătățire constantă a randamentelor, cu o medie de 4,2 tone/ha până în 2034.

În același timp, este estimată o scădere a prețurilor reale la cereale, pe fondul unei oferte mai mari și al eficientizării producției, însă schimbările climatice și instabilitatea geopolitică rămân factori de risc majori.