Decizia de a opri lansările rachetelor antigrindină, luată în primăvara acestui an, a declanșat un val de acuzații la adresa Ministerului Agriculturii. Oficialii din domeniul apărării, dar și agricultorii afectați de distrugerile provocate de grindină, vorbesc despre o acțiune cu impact grav asupra economiei naționale. În paralel, industria românească de apărare este amenințată prin sistarea activității la una dintre cele mai importante facilități de producție, Electromecanica Ploiești.
Aurel Cazacu a criticat dur decizia de a opri sistemul antigrindină
Aurel Cazacu, fost director al companiei Romarm și expert în industria de apărare, a criticat dur decizia de a opri sistemul antigrindină.
Invitat la o emisiune televizată, acesta a susținut că în spatele deciziei se află interese care afectează nu doar agricultura, ci și capacitățile strategice ale României, scriu cei de la Cetățeanul.
Electromecanica Ploiești, locul unde se produc rachetele folosite pentru combaterea grindinei, este una dintre victimele colaterale ale acestei măsuri. Potrivit lui Cazacu, acțiunea este una „antiromânească”, menită să vulnerabilizeze două domenii critice – agricultura și apărarea.
„Electromecanica Ploiești nu trebuie distrusă, este o acțiune antiromânească, un război hibrid”, a declarat Cazacu, atrăgând atenția asupra riscului de a pierde controlul asupra unei fabrici strategice.
În opinia sa, decizia vine în contextul unui „război meteo”, în care efectele climatice sunt folosite pentru a destabiliza economia agricolă a țării.
„Este o acțiune antiromânească, pentru că printr-un război meteo vor să distrugă agricultura, atât pe marii producători agricoli, cât și pe cei care au pe lângă casă solarii sau diverse culturi. Grindina ne distruge agricultura, iar noi ne îndreptăm apoi spre importuri de cereale și fructe.
Deci, este o acțiune antiromânească, iar noul președinte (n.r. Nicușor Dan) va trebui să ia măsuri, pentru că nu este normal ce se întâmplă cu fabrica de la Ploiești. Electromecanica Ploiești nu trebuie distrusă, este o acțiune antiromânească, un război hibrid”, a declarat acesta.
Fostul coordonator al sistemului antigrindină vorbește despre interese oculte
Generalul în rezervă Gheorghe Căunei Florescu, fostul coordonator al sistemului național antigrindină, susține că decizia de oprire a lansărilor nu are fundament tehnic. El afirmă că a fost înlăturat din funcție după ce a avertizat asupra consecințelor grave ale suspendării programului.
Florescu consideră că există grupuri de interese care urmăresc falimentarea sectorului agricol românesc, pentru a crea oportunități pentru traderii de cereale. Aceștia ar profita de incapacitatea fermierilor locali, cumpărând la prețuri mici fermele aflate în dificultate.
„Nu înțeleg de ce instituțiile statului, DNA, DIICOT, nu-și fac datoria? Sunt mai multe interese, am mai spus-o, iar asta m-a costat funcția. Au interesul să falimenteze agricultura, să aducă cereale din afara Uniunii Europene.
Unii sunt traderi de cereale, își umplu hambarele de grâu, iar fermierul român să nu mai producă. Condițiile impuse de Uniunea Europeană nu-l ajută pe fermierul din România să-și vândă produsele și dă faliment.
Apoi, vin și le cumpără fermele și vând la alte prețuri ce au cumpărat cu banii puțini”, a declarat Florescu.
În viziunea sa, aceste mișcări fac parte dintr-un plan amplu de subminare a securității alimentare naționale.
Agricultorii din Vrancea, printre primele victime
Odată cu suspendarea sistemului antigrindină, fermierii din județul Vrancea au suferit pierderi majore în urma fenomenelor meteo extreme. O ploaie cu gheață de proporții a distrus recoltele, iar oamenii au reacționat cu furie și disperare în mediul online.
Un agricultor din zonă a transmis un mesaj emoționant pe rețelele sociale, descriind cum „munca a fost făcută praf” și că „țăranii sunt falimentari”. Postarea reflectă sentimentul de abandon al celor care își bazau veniturile pe o recoltă care, în lipsa protecției, a fost distrusă complet.
„Fraților… am înfrânt! Sistemul anti-grindină din Vrancea a fost oprit. Pentru câteva voci ale unor țăcăniți analfabeți, munca mea și a multor fermieri din Vrancea a fost făcută praf astăzi de o ploaie cu gheață de dimensiuni mari! Să nu-mi mai cereți vin că nu mai am! Bieții țărani care se bazau pe producția acestui an sunt falimentari! O să meargă cu ziua la cei care au sisteme anti grindină pe meleaguri îndepărtate!”, a scris pe Facebook un fermier vrâncean.
În același timp, reprezentanți ai Unității de Combatere a Căderilor de Grindină din Vrancea au explicat că sistemul funcționase cu eficiență în ultimii zece ani.
Lipsa activării programului în 2025 a dus la consecințe directe asupra culturilor și gospodăriilor afectate de grindină.
„Acum, când grindina lovește violent, vedem ce înseamnă, în mod concret, lipsa protecției împotriva fenomenelor extreme”, a atras atenția Ionuț Lucian Lazăr.
Blocaj administrativ și ordinul „verbal” al ministrului Barbu
Programul de combatere a grindinei trebuia să fie activ din 15 aprilie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit surselor din cadrul sistemului, ministrul Florin Barbu ar fi dat un ordin verbal pentru oprirea lansărilor. Justificarea oficială a fost lipsa omologării punctelor de lansare, însă documentele necesare existau deja.
Autoritatea Națională Antigrindină elaborase actele încă din februarie, acestea fiind semnate de patru ministere implicate. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a blocat procesul și a menținut sistemul închis, în ciuda investițiilor semnificative realizate anterior.
În mod paradoxal, statul român investise milioane de euro în acest sistem, care se dovedise eficient și esențial în protejarea agriculturii. Decizia de a nu-l operaționaliza a ridicat numeroase semne de întrebare privind motivațiile reale ale ministrului.
Semnale de alarmă privind securitatea alimentară
Specialiștii avertizează că sistarea sistemului antigrindină poate avea consecințe grave pe termen mediu și lung. Pierderile cauzate de grindină se traduc nu doar în falimente individuale, ci și în afectarea întregului lanț de aprovizionare.
România riscă să devină dependentă de importuri într-o perioadă marcată de volatilitate pe piața internațională a cerealelor. Lipsa intervenției eficiente împotriva fenomenelor meteo extreme este percepută ca o vulnerabilitate strategică.
