Polul grindinei s-a mutat în Oltenia. Ministrul Agriculturii, susținut de PSD, ignoră avertismentele specialiștilor
Oltenia devine noul epicentru al dezastrului agricol din România, afectată sever de grindină în lipsa unui sistem activ de protecție. Paradoxal, tot din această regiune, unde culturile au fost făcute una cu pământul, vine și susținerea pentru ministrul care a suspendat sistemul național antigrindină: Florin Barbu, susținut de PSD, scrie cetateanul.net.
De la epicentrul grindinei la epicentrul deciziilor absente
„Din analizele noastre, Vrancea a fost până acum 4-5 ani polul grindinei. Acum, polul grindinei s-a mutat pe partea de sud a țării, pe culoarul Dunării, deci, tot ce înseamnă Oltenia. Aici, s-au lansat anul trecut 1.600 de rachete antigrindină.
Avem un soft, din care se poate descărca informații despre fiecare rachetă care s-a tras, cu seria fiecăreia. Descărcăm și vedem ce efect a avut fiecare rachetă trasă. Lucrul ăsta l-am demonstrat la Craiova, iar fermierii de acolo au înțeles”, a declarat generalul în rezervă Gheorghe Căunei Florescu, fost șef al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină, în cadrul emisiunii Punctul Critic de la TVR.
În ciuda acestor date, sistemul a fost suspendat. Motivul invocat? Absența unor studii care să demonstreze că rachetele antigrindină nu ar provoca secetă – o ipoteză fără temei științific, dar popularizată de o minoritate vocală din Prahova și Vrancea și preluată ca atare de ministrul Barbu.
„Științific vorbind, nu există o bază pentru o astfel de presupunere (n.r. rachetele aduc secetă). Seceta este un fenoment complex, în care factorul de climă sau meteorologic este unul, dar mai există și alte aspecte, cum ar fi tipul de sol, acoperirea solului, pentru că definiția secetei presupune și gestiunea locală a resurselor, nu doar acest factor meteorologic. Pe de altă parte, nu poți să faci legătură între cifre cu atâta ușurință.
Nu poți să iei suprafața afectată de grindină, iar apoi să spui că spre toamnă nu a mai fost afectată nicio suprafață. Avem un ciclu sezonier, avem un maxim al activității convective, deci al activității episoadelor de grindină, și acesta este în sezonul cald”, explică Roxana Bojariu, doctor în fizică și cercetător în cadrul ANM.
Aceasta a subliniat că rachetele intervin punctual asupra norilor care generează grindină, fără a putea influența regimul pluviometric general al unei regiuni.
România abandonează o tehnologie validată internațional
Generalul Florescu a reamintit că România dispune de capacitatea de a stimula precipitațiile în mod controlat.
„S-au făcut enorm de multe studii climatice, despre activitatea de intervenție activă, nu numai în România, peste tot în lume. Dar noi facem studii de fezabilitate pentru fiecare punct de lansare și pentru fiecare unitate în parte în momentul în care instalăm, pentru că e legea care ne obligă să facem asta. (…)
Am văzut programe în multe țări, am început și în România. Am făcut, câțiva ani la rând, creere de precipitații, cu avioane luate din Grecia și din Bulgaria. Putem să creștem precipitațiile în momentul când este nevoie cu 10-15%, chiar și 20%. Avem o altă tehnologie, care este la îndemâna fermierilor, cea folosită în Franța – e vorba de baloane cu Heliu, comandate prin telefon. Este ușor de controlat și are eficiență foarte bună. Noi am adus această tehnologie din Franța și am folosit-o la Iași, în zona Cotnari. Grupul de Combatere Cotnari, acolo am folosit-o pe creștere de precipitații și am avut rezultate.
Am folosit și o a patra tehnologie, a generatoarelor terestre. Am fost în Spania, am discutat și cu fermierii, și cu cei care se ocupă de asta. Putem să implementăm generatoare terestre, chiar și fermierii le pot folosi, sub îndrumarea specialiștilor de la Autoritate”, a precizat acesta.
El a menționat și alte tehnologii testate cu succes: baloane cu heliu controlate de la distanță, generatoare terestre sau utilizarea iodurii de argint – o substanță inofensivă pentru mediu și culturi, în ciuda temerilor răspândite.
„Referitor la iodura de argint, ni s-au cerut studiile aste și de către UE. S-au făcut, le avem. În momentul în care am început să facem creștere de precipitații am folosit iodură de argint. Am adus un agent economic specializat, cu aparatura necesară, recunoscut de UE. După lansări, s-au luat probe de apă, s-au analizat la laborator”, a mai spus Căunei Florescu.
Fără protecție, grindina devine o armă climatică
În absența sistemului antigrindină, fermierii din județe ca Ialomița sau Olt au fost lăsați pradă capriciilor naturii.
„Vă dau un exemplu cu ceea ce se întâmplă cu clima, cu aceste forțe enorme. Acum câțiva ani de zile, din zona Bucureștiului au plecat două formațiuni noroase. Una spre Prahova, iar alta spre Ialomița. Cea dinspre Slobozia s-a transformat într-o minitornadă care a făcut prăpăd, cealaltă a intrat în zona de protecție a sistemului antigrindină, pentru că Prahova era protejată. Grindina era foarte mare, o masă foarte mare în mișcare, echivalentul a câteva bombe de la Hiroshima”, a descris Florescu violența fenomenelor meteo extreme.
În 2019, județul Prahova a fost protejat de o tornadă datorită rachetelor antigrindină. În 2024, în lipsa acestora, a fost devastat de un fenomen similar. Diferența: intervenția tehnologică, blocată între timp.
Deși sistemul trebuia repornit pe 15 aprilie, Florin Barbu a emis un ordin verbal de suspendare, invocând lipsa omologării punctelor de lansare. În realitate, documentele fuseseră întocmite și avizate de patru ministere, dar au fost blocate la nivelul Ministerului Agriculturii.
Această decizie administrativă informală a dus la pierderi masive pentru agricultori, fără ca cineva să-și asume răspunderea.
Când știința e ignorată și baronii locali decid, populismul distruge agricultura
Florin Barbu beneficiază de sprijinul total al conducerii PSD pentru un nou mandat, fiind susținut de filiala Olt, controlată de baronul local Paul Stănescu. Surse din interiorul partidului confirmă că Barbu nu ia decizii importante fără acordul acestuia.
Mai mult, apropierile nu sunt doar politice, ci și economice: ministrul a promovat norme care permit subvenționarea terenurilor acoperite cu stuf, de pe urma cărora ar beneficia indirect firme asociate fiului lui Stănescu.
Oltenia, deși epicentrul catastrofei climatice, rămâne și furnizorul politic al unui ministru care blochează sistematic soluțiile științifice. Fermierii din Olt și Dolj, printre cei mai afectați de grindină, nu par să aibă reprezentare reală în decizia politică.
Într-un context în care extremele climatice se amplifică și riscurile cresc, agricultura românească rămâne captivă într-o ecuație periculoasă, marcată de clientelism, ignoranță instituționalizată și populism cu față locală.
