Maria Dragomiroiu nu își dorește să mai fie copil: „A fost foarte grea copilăria”

Spre deosebire de alte persoane, Maria Dragomiroiu visa în copilărie la ziua în care se va putea angaja și își va putea ajuta familia cu bani. Deși avea o gândire matură pentru vârsta ei, aceasta a făcut tot felul de trăznăi atunci când era copil. Se urca în pom și nu se mai putea da jos, pierdea vitele familiei când ieșea cu ele la păscut. Lucruri simple, pe care le face un copil crescut la țară.

Din cauza greutăților vieții, însă, Maria Dragomiroiu a recunoscut că nu își dorește să mai fie, din nou, copil. Aceasta a avut o copilărie grea, la fel a fost și prima parte din tinerețea sa.

„Nu mi-aș mai dori să fiu copil, a fost foarte grea copilăria, și tot ce am trăit până la 30 de ani, în afară de drumul cântecului și copiii mei, pe care mi i-a dăruit Dumnezeu”, a mărturisit artista de muzică populară.

Fiind o familistă convinsă, ea a recunoscut că cea mai mare temere a ei este să nu se întâmple ceva rău celor dragi ei, în primul rând familiei ei.

La întrebarea „Dacă viața ta ar avea o coloană sonoră, care ar fi aceea?”, Maria Dragomiroiu a răspuns: „Ar fi una în care este cântată frumusețea vieții. Eu am asemenea cântece, cântece optimiste, care cântă frumusețea vieții. Am încercat mereu să stau în echilibru, viața nu este numai roz, trebuie să fie cu de toate, cu încercări, și cu bucurii, ca să simți că o trăiești.”

Maria Dragomiroiu a recunoscut care a fost cel mai penibil moment din viața ei

Fiind o fire veselă, aceasta nu s-a sfiit să povestească câteva momente haioase/penibile din viața ei.

„Era un domn cu o fată, erau niște cunoștințe, și i-am zis: ”Ce frumoasă fată aveți” și de fapt era soția. M-am simțit îngrozitor de prost. Alt moment a fost când m-am împiedicat pe scenă și mi-a rămas cuiul pantofului printre scânduri sau când mi-a intrat tocul pantofului prin fusta de la costum și nu știam cum să-l scot, sunt multe”, a povestit artista, într-un interviu acordat Spectacola.

Totodată, aceasta a recunoscut și care este cea mai inutilă calitate a sa. „Pe parcurs mi-am dat seama că e inutil și cu cât trece timpul, îmi dau seama și mai mult că e inutil: plăcerea de a face curățenie. Așa m-am născut, cu această plăcere, îmi place ordinea. În momentul când fac curățenie mă relaxez, dar câteodată este și foarte obositor”, a spus ea.

Întrebată ce lucruri le-ar lua cu ea pe o insulă pustie și de ce, Maria Dragomiroiu a răspuns: „Eu nu concep viața în singurătate, mi-aș dori mai bine să nu fie, decât să fiu singură. Viața trebuie trăită și simțită înconjurată de oameni, m-aș muta acolo cu toată lumea. Singurătatea este cea mai mare boală pentru orice suflet de pe pământ.”