La întâlnirea cu omologul său, Katalin Novák, acesta a sosit însoțit de husarii călare. La Budapesta va avea loc, de asemenea, un forum de afaceri cu participarea unor companii ungare și kârgâze. Principala atenție este acordată dezvoltării colaborării în complexul agro-industrial. După încheierea întâlnirilor se preconizează să fie semnate o serie de documente bilaterale.

Ungaria a început să manifeste interes pentru regiunea Asiei Centrale, mai exact pentru țările turcice ale acesteia, precum și pentru participarea la structuri cum ar fi Organizația Statelor Turcice și Organizația internațională a culturii turcice (TÜRKSOY) în urmă cu câțiva ani.

O parte dintre unguri consideră că sunt descendenți ai hunilor, iar numele de „madiar” este asociat cu tribul majar, care continuă să se numere printre popoarele turcice, în primul rând între kazahi.

Deși limba maghiara aparține grupului de limbi fino-ugrice, din cauza numeroaselor împrumuturi din turcă ungurii sunt considerați ca fiind apropiați de popoarele turcice din Asia Centrală.

Milioane de dolari dezvoltarea pentru proiectelor comune

Primul ministru Viktor Orbán a vizitat pentru prima dată Kârgâzstanul în 2018. Cu această ocazie el a luat parte la summitul statelor turcice și a deschis Jocurile Mondiale ale nomazilor de la Issyk-Kul. Colaborarea economică a început să se dezvolte odată cu înființarea, în 2021, a Fondului de dezvoltare kârgâzo-ungar cu un capital social de 50 de milioane de dolari. Deocamdată, însă, Budapesta a alocat din această sumă 16 milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectelor comune.

Cu toate acestea încă anul trecut Orbán, la întâlnirea avută cu Sadîr Japarov la Samarkand, în cadrul summitului Organizației Statelor Turcice, și-a exprimat interesul de a investi în Kârgâzstan. Potrivit afirmațiilor sale, posibilitățile de colaborare economică dintre cele două țări nu sunt folosite pe deplin. El a propus să se analizeze problema înființării unei linii aeriene directe între Budapesta și Bișkek.

După părerea directorului executiv al Centrului de soluții strategice „Аpplikata”, Kubat Rahimov, această cursă va fi realizată de compania aeriană ungară „Wizz Air”, care a deschis deja câteva direcții în țări din Asia Centrală. În ceea ce privește legăturile economice reciproce, după cum a declarat Rahimov pentru „Nezavisimaia Gazeta”, din cauza puterii reduse a economiei kârgîze nu se poate realiza totul.

Întreprindere mixtă pentru prelucrarea produselor agricole

„Mă îndoiesc în ceea ce privește posibilitățile Fondului de dezvoltare ungaro-kârgâz, dar probabil va putea finanța unele proiecte. Cel mai probabil ele se referă la produse din lista de preferințe a UE”, este e părere expertul.

După părerea lui Rahimov, mult mai profitabilă pentru Kârgâzstan ar fi deschiderea unei întreprinderi mixte pentru prelucrarea produselor agricole. Toată lumea cunoaște celebrele conserve ungare, care ar putea fi produse în Kârgâzstan. „Pentru republică acest lucru ar fi un bloc revoluționar – folosind experiența Ungariei, să se prelucreze produsele din fructe și legume și să fie livrate pe piețele țărilor Uniunii Economice Euro-Asiatice. Această nișă este liberă, iar ungarii au o bună experiență. Aceasta este cea mai bună direcție. Însă nu trebuie sperat ca Ungaria să investească în construcția de centrale hidroelectrice în Kârgâzstan”, crede expertul, conform Nezavisimaia Gazeta.

Reamintim faptul că autoritățile kârgâze invită investitori străini în sectorul hidro-energetic. Între altele, problema proiectării de hidro-electrocentrale mici s-a discutat recent la convorbirile dintre șeful Cabinetului de Miniștri, Akîlbek Japarov, și directorul executiv al companiei A-Hid, Laslo Salom, a comunicat serviciul de presă al Cabinetului de Miniștri al Kârgâzstan.

Problemele legate de migrația forței de muncă, pe agenda discuțiilor

„Dezvoltarea și construirea de hidroelectrocentrale mici reprezintă una dintre direcțiile prioritare în activitatea cabinetului de miniștri. Noi suntem gata pentru realizarea unor proiecte, inclusiv în domeniul micii hidroenergii, care vor permite crearea condițiilor pentru asigurarea independenței energetice a țării”, a remarcat Akîlbek Japarov.

Bișkekul și Budapesta mai discută, de asemenea, probleme legate de migrația forței de muncă. În Ungaria nu este suficientă forță de muncă, în vreme ce în Kârgâzstan oamenii caută un loc de muncă.

„Ungaria îndeplinește funcția de fereastră pentru dialogul dintre țările Asiei Centrale și cele ale Uniunii Europene. Dar noi nu știm care parte – dacă nu reprezintă o însărcinare dată de Bruxelles, cel puțin coincide cu vectorul de la Bruxelles – și care rămâne strict inițiativa independentă a Budapestei. Deocamdată însă totul arată în regim de interacțiune prietenoasă. Dar nu se știe cum vor merge lucrurile în continuare”, a spus Kubat Rahimov.

După părerea expertului, Ungaria îndeplinește funcția de avanpost din Asia Centrală pentru Uniunea Europeană. „Budapestei îi place această sarcină, iar ungarii o îndeplinesc cu plăcere”, crede Rahimov.