Banca de export-import a Chinei îşi trimite un spărgător de gheaţă pentru investiţii de zeci de milioane de euro în economia românească. Vehiculul financiar este CEE Equity Partners, un fond cu active de 500 milioane de dolari lansat pentru plasamente în regiune. Deja o treime din resursele disponibile au fost alocate în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, în timp ce pentru România investiţiile programate pentru următorii doi-trei ani se ridică la 20-60 milioane euro, poate chiar şi 70 de milioane euro, conform informaţiilor oferite marţi într-o conferinţă de presă de către Bill Fawkner-Corbett, Investment Director pentru Europa Centrală şi de Est al CEE Equity Partners.

„Fondul nostru are un interes deosebit pentru România”, spune şi Octavian Vidu, cel care va conduce operaţiunile fondului pentru economia locală. Entitatea fondată acum aproape un an şi jumătate de Eximbank din China va realiza o parte din achiziţiile din piaţa românească prin tranzacţii de tip leverage buy-out, adică utilizând credit accesat de la bănci comerciale româneşti. Având în vedere structura de finanţare utilizată, sumele alocate ar urma să fie, în final, de aproximativ de 150 milioane euro (incluzând şi împrumuturile bancare), a afirmat Fawkner-Corbett, răspunzând la o întrebare a revistei Capital.

În cazul unor investiţii precum cele din industria eoliană partea de credit poate urca şi până la 70%, completează Rafal Andrzejewski, Investment Manager al CEE Equity Partners Polonia. Fondul deja a avut deja primele contacte cu bănci locale, iar disponibilitatea acestora a fost mai ridicată decât ar fi fost în cazul firmelor româneşti avute în vedere. „Poate pentru că ne consideră mai mari sau poate pentru că apreciază că avem în spate o parte de equity mai consistentă”, încearcă să-şi explice Andrzejewski.

Către ce mişcă banii

Destinaţiile de plasament cele mai căutate vor fi companii din sectorul de energetic (petrol şi gaze unde România are tradiţie, dar şi proeicte de energie regenerabilă), comunicaţii, agricultură (capacităţi de însilozare), transport multimodal (trecere a încărcăturilor de pe apă pe uscat) şi producţie manufacturieră specilizată (cu precădere bunuri şi produse utilizate în proiectele de infrastructură).

Vehiculul pentru investiţii în 16 ţări din Europa Centrală şi de Est al Eximbank China are o abordare mai apropiată fondurilor de private equity decât de cea a investitorilor instituţionali de portofoliu. Interesul merge aşadar cu precădere către proiectele noi sau cumpărarea de participaţii consistente la companii nelistate. Preferinţa puternică înclină către deţineri majoritare, însă aceasta nu este şi o cerinţă necesară, spune Fawkner-Corbett menţionând exemplul unei companii poloneze unde au o participaţie de 17% din capitalul social.

Fondul nu este axat pe investiţiile de tip bursier, însă dacă se vor ivi oportunităţi pentru plasamente în societăţi listate, acestea nu sunt excluse, a afirmat Andrzejewski. Bursa românească este destul de vibrantă, dar ilichidă. Sub acest aspect, CEE Equity Partners poate acoperi acest deficit cu lichiditatea sa.

Ţinta de investiţii are un orizont peste media altor fonduri de acest tip, de 5-7 ani, iar pentru anumite plasamente termenul poate fi prelungit până la 10 ani. Răspunzând la o întrebare a presei, Fawkner-Corbett a menţionat că entitatea pe care o reprezintă nu este axată pe preluarea activelor financiare sub stres. În anumite cazuri specifice, pot fi realizate investiţii, condiţia fiind totuşi aceea ca firmele respective să aibă o problemă de balanţă contabilă şi nu dificultăţi de ordin operaţional pe care nu au expertiza să le îndrepte. „În orice caz, nu curăţăm bilanţurile băncilor”, a subliniat şeful de investiţii al Fondului.

Dimpotrivă, accentul este pus pe equity. „Capitalul este ceea ce credem că lipseşte în România. Aşa cum a arătat şi criza, nu te poţi dezvolta numai pe credit”, a declarat Vidu.

Chinezii s-ar putea să nu fie singurii

Primele plasamente vor fi realizate până la sfârşitul anului, fiind deja demarate discuţii cu societăţi din domeniul telecomunicaţiei şi energiei. În alţi doi-trei ani, investitorii chinezi ar urma să lanseze un alt fond pentru Europa Centrală şi de Est, de data aceasta cu active de un miliard de euro.

Acesta este al doilea antemergător al capitalul suveran al unei ţări cu tradiţii pentru investiţiile de acest tip ce a sosit pe piaţa românească în luna martie a acestui an. Acum două săptămâni cea mai importantă casă de brokeraj din Ungaria, Concorde Securities, a devenit membru în sistemul Bursei de Valori Bucureşti. Societatea are un mandat de achiziţii pe pieţele bursiere din Europa Centrală şi de Est din partea celui mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei, cu active de peste 700 miliarde dolari, spunea atunci Jaksity György, co-fondator al Concorde Securities.

Tatonează piaţa încă de la sfârşitul anului 2013

Banii chinezilor ar putea fi o parte din cei promişi de autorităţile de la Beijing cu prilejul Forumului economic China-Europa Centrală şi de Est ţinut la Bucureşti în noiembrie 2013. Momentul coincide cu zilele în care banca de comerţ exterior a Chinei a semnat actele constitutive ale CEE Equity Partners şi tot de atunci datează şi primele tatonări din partea acestei entităţi pentru piaţa românească, potrivit afirmaţiilor lui Vidu. Fawkner-Corbett ne-a declarat că, de obicei, oficialii chinezi au preferinţa de a-şi lega anunţurile de investiţii de anumite evenimente politice.


Te-ar putea interesa și: