La întoarcerea de la Moscova, ministrul Economiei Adriean Videanu a anunţat că Romgaz şi Gazprom vor încheia un protocol de colaborare.

Acordul are următoarele coordonate:
– înfiinţarea unei companii mixte ruso-române, deţinută 50%-50% de ambele companii;
– construirea în România a mai multor depozite de înmagazinare a gazelor (unul la Mărgineni);
– posibilitatea ca gazul achiziţionat de Romgaz de la Gazprom şi păstrat în depozit să fi vândut mai departe;
– construirea unor termocentrale, care să folosească gazul pentru producerea de electricitate;

Ca menţiuni la condiţiile de mai sus, capacitatea totală a depozitelor ar urma să fie de 5-6 miliarde metri cubi, dublul capacităţii actuale a României. „Extinderea colaborării cu Gazprom vizează zona energiei electrice. Ruşii sunt invitaţi să participe la toate proiectele energetice ale României. Ideea este aducerea cât mai aproape de UE a gazelor ruseşti pe timp de vară, când sunt ieftine, şi valorificarea lor împreună pe timpul iernii. Importatorii de gaze vor funcţiona liber, şi Romgaz poate importa direct gaze de la Gazprom”, a afirmat ministrul.

De asemenea, ruşii doresc să se implice în construcţia unei centrale nucleare în România, precum cum şi să cumpere o serie de hidrocentrale. La Moscova i s-a mai cerut lui Videanu să permită construirea unei staţii electrice la Isaccea, pentru ca Rusia să poată exporta în linişte energie spre Grecia şi alte state din regiune.

Să ne amintim de propunerea din ianuarie a lui Putin
În perioada crizei gazelor din ianuarie, Vladimir Putin a răspuns în conferinţa de presă întrebării corespondentului TVR cum că va face României o ofertă de nerefuzat: „Dar eu am pentru România o contraoferta care cred eu că va fi greu s-o refuzaţi. Va rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din Romania şi dupa aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei. E buna ofertă? Sper ca aţi consemnat-o”.

Putin a susţinut că această schimbare de poziţie a luat-o după ce a fost înduioşat de o convorbire telefonică cu omologul său român Traian Băsescu, care l-a întrebat dacă România nu poate şi ea să cumpere gaze direct de la Gazprom. Cu lacrimi în ochi pentru situaţia României, Putin s-a înduplecat: „Preşedintele român mi-a cerut să cumpere gaz fără intermediari, într-o discuţie telefonică. Am fost de acord ca discuţiile să se poarte direct între companii. (…) Toată industria din România nu poate să concureze cu cea din Ucraina, atâta timp cât Kievul cumpără gaz cu 250 de dolari, în timp ce România plâteşte 470 de dolari pe mia de metri cubi”.

Mai abil politician decât Traian Băsescu, Putin a împuşcat atunci doi iepuri dintr-o lovitură: România îi rămânea datoare şi se putea alimenta o stare de animozitate între noi şi ucrainieni. Şi totul nu a fost la iniţiativa sa, deoarece preşedintele român l-a sunat.

Premierul Emil Boc nu a dorit la acea dată să ofere mai niciun comentariu, declarând: „Când vom avea un lucru clar, vom informa opinia publică”. De atunci, doar conferinţa de azi a lui Adriean Videanu singura ieşire a unui demnitar la declaraţii pe această temă.

Puţin istoric
România cumpăra gaze de la ruşi din anii 1970. Contractul a fost oprit în 1999 de ministrul Radu Berceanu, deoarece ruşii au majorat preţul şi au impus sistemul „take or pay”, prin care România trebuia să plătească pentru gazul contractat, chiar dacă nu avea nevoie de el. Berceanu afirma acum zece ani că Ucraina ne poate vinde mai ieftin gaz şi că problema provenienţei gazului este una între Rusia şi Ucraina (în acea perioada Rusia acuza Ucraina că fură gaz rusesc pentru a-l vinde României).

După acest episod, s-a adus gaz prin Regal Petroleum, firmă deţinută atunci de Frank Timiş, dar la volume mult prea mici. Cum România cumpăra şi de la WIEE încă din 1993, s-au majorat cantităţile şi s-au mai adus gaze şi prin alţi intermediari. WIEE era deţinută 50% de Gazprom şi 50% de Wintershall (la rândul ei deţinută 100% de BASF). WIEE trimitea gazul către Electrocentrale Bucureşti, Distrigaz Sud şi E.On Gaz România (fosta Distrigaz Nord).

Cealaltă cale de intrare a gazului rusesc în România este Imex, deţinută 50% de Gazprom şi 50% de Conef, care la rândul ei este controlată de omul de afaceri Vitali Maşiţchi (implicat în Alro Slatina şi Alum Tulcea).

Pe viitor
Rusia nu a dorit să vândă direct României, deoarece nu prezenta interes şi nici nu se putea pune pe picior de egalitate cu alte ţări (precum Germania) în discuţiile cu Rusia. Acum, trebuie să ne gândim la faptul că nu există cadouri gratuite şi că va veni momentul în care Rusia va cere ceva la schimb.

DETALII

Citeşte şi:
Videanu vrea să transforme România în capul de pod al Rusiei în Europa
Vladimir Putin: Oferim României gaze fără intermediari şi o invităm în South Stream (din ianuarie 2009)