Olandezii au fost cei care au subliniat necesitatea întăririi monitorizării colective a bugetului și a supervizării statului de drept pentru unele state recalcitrante, demersul fiind în același timp un avertisment potrivit căruia angajamentul față de uniunea politică implică și obligații pentru cei care vor să facă parte din organizație.

„O zi mai târziu, fără îndoială ca să fie scutită de ruşine, preşedinţia română a primit o scrisoare dură prin care Comisia Europeană se declara pregătită să invoce împotriva sa Articolul 7 cu privire la statul de drept. Articolul prevede că drepturile unui stat membru pot fi suspendate de parteneri din cauza „ameninţărilor sistematice” la adresa principiilor de bază ale UE. În prezent, Ungaria şi Polonia sunt deja supuse acestui proces”, scriu jurnaliştii de la Irish Times.

„Alarmant este însă faptul că, parcă tocmai pentru a dovedi justeţea criticilor comisiei, în mod ruşinos, Bucureştiul a făcut tot ce a putut pentru ca unul dintre proprii săi cetăţeni să nu devină primul procuror-şef al UE, scrie cotidianul irlandez.

În urmă cu un an, ministrul Justiției a obligat-o pe Laura Codruța Kovesi să-și părăsească postul de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, care a creat probleme guvernului.

„Deşi statele membre l-au susţinut pentru ocuparea postului din UE pe candidatul francez Jean-François Bohnert, Kövesi a fost susţinută de celălalt for de conducere, respectiv, de Parlamentul European. Numirea în acest post a unei asemenea candidate, reprezentative şi extrem de calificate, ar fi o binevenită confirmare a angajamentului UE faţă de respectarea statului de drept în toate ţările membre”, conchide cotidianul irlandez, conform Știridiaspora.ro.

Te-ar putea interesa și: