UE urgentează planurile privind energiile regenerabile. Prioritățile s-au schimbat odată cu războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina și pandemia de coronavirus au generat mari schimbări la nivel european. În acest sens, tot mai multe țări membre ale UE urgentează toate planurile privind energiile regenerabile.

Începând cu anul 2020, înainte de debutul pandemiei de COVID, marea majoritate a țărilor membre ale UE și-au extins planurile privind energiile regenerabile. Lucrurile s-au schimbat însă în ultimii doi ani de zile.

Un studiu publicat în cursul zilei de joi și citat de Reuters confirmă modul în care prioritățile Executivului comunitar s-au schimbat în ultimele luni. Odată cu şocurile de aprovizionare declanşate de invadarea Ucrainei de către Rusia, din ce în ce mai multe țări au decis să ardă mai mult cărbune.

Totodată, mai multe state membre ale UE au decis să cumpere gaze naturale din alte surse decât Rusia, iar aceste mișcări generează îngrijorări. Există temeri că această evoluția va submina eforturile destinate combaterii schimbărilor climatice.

De cealaltă parte, o altă analiză realizată de Ember şi Centre for Research and Clean Air la nivelul politicilor climatice ale state membre arată că, pe termen lung, efectele ar putea fi complet invers. Mai exact, 17 țări membre ale UE și-au majorat deja planurile privind creşterea ponderii energiilor regenerabile începând din 2020.

Cum s-au schimbat planurile UE după războiul declanșat în Ucraina?

Astfel, dacă acestea vor fi puse în practică, cele mai recente planuri ale statelor membre vor face ca în 2030 aproximativ 63% din electricitatea din UE să fie produsă din surse regenerabile, comparativ cu 55% cât se prevedea în politicile lor din 2019, susţin cercetătorii.

Noile cifre arată o diminuarea a capacităţilor de producţie de electricitate pe bază de combustibili fosili în UE până la 595 Terawaţi oră în 2030, de la 1.069 Terawaţi oră în 2021.

În acest sens, un analist susține că noile priorități ale UE confirmă faptul că nimeni nu se va întoarce la cărbune pentru a-și asigura securitate, ci preferă să accelereze planurile privind energiile regenerabile.

„Europa nu se întoarce la cărbune şi gaze naturale pentru a-şi asigura securitatea, în realitate se întâmplă exact invers. Ţările îşi accelerează planurile privind energiile regenerabile„, susţine Pawel Czyzak, analist la Ember.

Țările care s-au remarcat până acum au fost Germania și Țările de Jos. Acestea şi-au majorat obiectivele privind energiile regenerabile în acest an, în timp ce Austria, Grecia şi Irlanda şi le-au majorat pe ale lor încă din 2020.

Țările UE care au decis să renunțe la cărbune

În același timp, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia, dar şi alte state membre au fixat date pentru abandonarea cărbunelui. Franţa în schimb a oferit subvenţii pentru încălzirea locuinţelor pe bază de energie regenerabilă.

Menționăm faptul că propunerile au venit cu mult înainte de planurile Uniunii Europene care au fost prezentate luna trecută. Acestea prevăd majorarea investiţiilor în regenerabile şi economisirea energiei pentru a reduce dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.

Cercetătorii avertizează însă că planurile guvernelor europene de a lansa noi proiecte în domeniul gazelor naturale ar putea submina acest eforturi verzi, având în vedere că sunt multe state care nu au acordat prioritate investițiilor verzi, după cheltuielile privind pandemia de COVID.