Ucraina fără muniție sofisticată, Europa se agită, Moscova sărbătorește cu votcă fără să tragă o rachetă!

Graham a spus că l-a îndemnat pe Zelenski, înainte de întâlnirea cu Trump, să „nu ia momeala care i s-a pregătit”, dar nu a fost singurul, au declarat surse pentru ABC News. Ei au remarcat că Graham a fost foarte direct, spunându-i lui Zelenski să „lingușească puțin” și să-i mulțumească președintelui. Senatorii  de pe ambele părți ale culoarului politic au încercat să îi ofere lui Zelenski „un antrenament diplomatic prietenesc”, potrivit ABC News.

În timp ce Zelensky și-a exprimat recunoștința la întâlnirea cu senatorii, cei din sală au spus că el a refuzat abordarea, spunând senatorilor că are nevoie de o garanție de securitate. Câțiva senatori i-au spus să se concentreze mai întâi asupra tranzacției cu minerale și să se întoarcă mai târziu la problemele privind securitatea. Curios sau nu după momentul din Biroul Ova senatorul Graham a spus: „Ceea ce am văzut în Biroul Oval a fost lipsit de respect și nu cred că vom mai face afaceri cu Zelenski vreodată”. Uimitor cum un fost actor a ieșit din scenariu. În fapt scandalul începuse în ziua precedentă. Trump nu a accepta centura mondială a unui boxeur din mâna lui Zelenski așa că au pus direct pe o măsuță în Biroul Oval.

Cutume diplomatice

Ziaristul american care l-a întrebat de costum a avut dreptate. De ce? Pentru că Zelenski a venit îmbrăcat în negru nu în verdele militar cu care s-a prezentat în alte cancelarii. Veți spune tot aia este. Nu, nu este așa, pentru că avem cutume în diplomație. Limbajul trupului este semnificativ în dialogul internațional.

Un mic ajutor pentru tinerii diplomați români: limbajul eficient al trupului în diplomație implică mai mult decât contactul vizual și menținerea unei poziții bune; diplomații ar trebui să fie, de asemenea, conștienți de diferențele culturale, să fie capabili să citească limbajul corporal al celeilalte părți, să asculte activ cealaltă parte, să mențină un comportament profesional și să-și gestioneze propriile emoții (citiți Protocol și eticheta diplomatică/Ioana Vârsta și ”Speaking in public” a lui Luis Bostock publicata la HrperCollins în 1994).

Dacă ați urmărit discursul lui Trump despre Starea Națiuni, ținut recent în fața camerelor reunite de Hill, ați fi observat că la un moment dat Trump l-a pomenit pe Musk care s-a sculat în picioare în aplauzele republicanilor. Ce ați văzut la el? Era în costum, el care umbla, inclusiv în Biroul Oval, în tricou cu o șapcă baseball. Aici vin și spun ca Musk a avut după întâmplare din sala Congresului o masă cu senatorii americani la Senat acolo unde jurnaliști nu au acces.

Au discuta despre măsurile pe care Musk le ia în reducerea guvernului. Incursiunea lui Musk în guvern l-a determinat pe cel mai bogat om din lume, o persoană care intenționează să colonizeze Marte, să se găsească în limitele mai pământești ale prânzului obișnuit de miercuri al republicanilor din Senat. „A existat o discuție generală”, a spus senatorul John Kennedy din Louisiana, „despre modul în care noi, ca senatori, putem face o treabă mai bună explicând în mod clar ce face el”. Musk, conform spuselor celor care au luat parte la prânz, a făcut ceea ce ar putea face orice parlamentar atunci când încearcă să construiască bunăvoință cu susținătorii săi: le-a dat numărul său de mobil.

Unitatea cu Ucraina a Europei

De partea cealaltă a Atlanticului, Europa rămâne unită. Premierul britanic Keir Starmer a susținut sâmbătă seara, la o zi după ce președintele ucrainean a fost mustrat în Biroul Oval de Donald Trump, o demonstrație publică de susținere pentru Volodimir Zelenski. Sir Starmer l-a salutat pe Zelenski pe treptele de la reședința oficială Downing Street nr. 10 din Londra, s-a îndreptat spre el și și-a aruncat imediat brațul în jurul lui. La numărul 10, Starmer i-a spus lui Zelenski că are „sprijin deplin în Regatul Unit” – și că atât guvernul britanic, cât și poporul britanic sunt alături de Ucraina „atât timp cât va dura”.

Alături de Starmer a venit Macron într-o adresare națiunii franceze. Liderul de la Elysee a susținut un discurs, miercuri seară, 5 martie 2025, și a vorbit despre eforturile pentru concretizarea și garantarea păcii în Ucraina, dar și despre situația din țara noastră, afirmând că Rusia „manipulează alegeri în România și Moldova” și amenință întreaga Europă. Declarațiile au venit în contextul în care diplomați europeni au dezvăluit pentru Reuters că Franța și Marea Britanie urmăresc să finalizeze cu Ucraina, posibil „în câteva zile”, un plan de pace pe care să îl prezinte Statelor Unite, în timp ce construiesc punți între SUA și Ucraina înaintea unor posibile discuții la Washington. Europa într-adevăr se agită!

Frământări europene

Într-o scrisoare a președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a părut să recunoască înfrângerea în campania sa de a-l aduce pe Viktor Orban în echipa care sprijină ajutorul financiar la Comisiei Europene pentru Ucraina (campania a inclus un prânz lung la Budapesta) „Remarc că există o divergență pe calea atingerii păcii și, în special, abordarea „pace prin forță””, i-a scris Costa lui Orban pe 3 martie. În același timp, Costa a remarcat „un acord larg” cu privire la necesitatea ca Europa să devină „mai suverană, mai capabilă și mai bine echipată” pentru a face față provocărilor de securitate.

Orban și Robert Fico din Slovacia și-au făcut publice obiecțiile. Cu toate acestea, diplomații spun în culise că alte capitale – inclusiv Parisul – sunt la fel de bucuroși să vadă că pachetul de finanțare a mers lent. Le Pen este și mai pornită împotriva Comisiei Europene în special a lui Ursula von der Leyen. Ea a postat pe X urătorul mesaj: ”Comisia Europeană își depășește complet autoritatea. Ca întotdeauna, folosește o criză pentru a prelua puteri care nu sunt proprii, ci ale statelor. A folosit deja acest modus operandi pentru politica de imigrație datorită crizei migranților și a politicii de sănătate în timpul crizei Covid…

Acest lucru trebuie respins cu toată puterea!”. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este probabil că va propune modalități mai creative de a face țările membre reticente să sprijine Ucraina. Se vehiculează că 20 la sută din noile împrumuturi disponibile pentru cheltuielile de apărare să fie destinate ajutorării Kievului. Nu degeaba UE a angajat deja 60 de miliarde de euro în ajutor militar al Ucrainei pentru 2025. Acești bani nu sunt în discuție. Franța a început să vorbească despre utilizarea activelor rusești confiscate ca pârghie pentru a forța Rusia să respecte o eventuală încetare a focului, relatează FT.

Toate discuțiile actuale îl vor lăsa pe Starmer și pe alți lideri europeni să intre în acțiune pe mai multe fronturi. Cu siguranță vor exista apeluri în rândul liderilor europeni – care elaborau deja planuri de creștere a capacității de apărare înainte de reuniunea Consiliului European de joi – să coordoneze un răspuns cu privire la modul de a oferi Ucrainei suficiente arme pentru a-și menține poziția împotriva atacurilor rusești. Un diplomat european, sub condiția anonimatului, avertiza pentru presa belgiană că „Europa nu are baza industrială sau resursele necesare pentru a înlocui imediat proviziile SUA”.

Dar a adăugat: „S-ar putea dezvolta în timp dacă [Europa] ar fi cu adevărat unită în dorința de a face acest lucru”. De asemenea din discuții rezultă că oficialii britanici sunt ”disperați” să se semneze acordul cu minerale, pentru a alinia interesele americane cu securitatea ucraineană. Starmer le-a spus luni,3 martie 2025, parlamentarilor că acordul nu reprezintă o garanție de securitate suficientă din partea Statelor Unite, dar diplomații britanici cred că este un prim pas crucial.

Europa a decis pe 6 martie încotro merge!

Confruntându-se cu perspectiva că Statele Unite ar submina fundamentele securității continentului, liderii UE au purtat discuții de urgență la Bruxelles pentru a explora noi modalități de a-și consolida propria securitate și de a se asigura că Ucraina va fi în continuare protejată. Cei 27 de lideri au semnat un comunicat a restricțiilor bugetare, astfel încât țările UE dispuse să își poată crește cheltuielile militare. Ei au îndemnat, de asemenea, Comisia Europeană să caute noi modalități „de a facilita cheltuieli semnificative pentru apărare la nivel național în toate statele membre”, se arată într-un comunicat.

Ramura executivă a UE estimează că aproximativ 650 de miliarde de euro (702 de miliarde de dolari) ar putea fi eliberate în acest fel. Liderii au luat notă, de asemenea, de o ofertă a comisiei pe un pachet de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro (162 de miliarde de dolari) pentru cumpărarea de noi echipamente militare și au invitat personalul de la sediul UE „să examineze această propunere în regim de urgență”. „Cheltuiți, cheltuiți, cheltuiți pentru apărare și descurajare. Acesta este cel mai important mesaj”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen reporterilor. Apelul este o abatere bruscă de la zeci de ani de scădere a cheltuielilor militare în Europa, unde apărarea s-a clasat adesea la capătul listei de cheltuieli, în multe  bugetare naționale după încheierea Războiului Rece.

Apărarea continentului ideea de bază în cancelariile europene

Comisia a declarat deja că intenționează să acorde mai mult spațiu fiscal guvernelor pentru cheltuielile din apărare. Problem este că în Occident oameni de rând nu agreează idea creșterii bugetelor militare. Doar 34% dintre respondenții francezi la un sondaj realizat săptămâna trecută susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare dacă aceasta înseamnă taxe mai mari sau reduceri în alte domenii.

Germanii au arătat mai multă deschidere, la 47 la sută. Un fapt este clar dacă America va retrage/reduce finanțarea NATO atunci statele din Europa prezente în Alianță vor trebui să ridice bugetele militare la cel puțin 4% din PIB. Va putea România să țină pasul având în vedere granița cu războiul din Ucraina?. Aici trebuie să fim foarte clari. Eu nu știu pe unde ”scamatorii” politici români, care spuneau ca ne apără NATO, vor scoate cămașa. Industria noastră de apărare este la pământ.

Bine că măcar consideră să o treacă în subordinea Ministerului Apărării, așa cum au vrut șefii de la fostul departament al înzestrării, generalul Popa Florentin în 1996 și generalul Zaharia în 2000. Și dacă americani își retrag forțele din Europa, pentru că președintele Trump nu poate scoate țara din NATO dacă nu are 2/3 din voturile Senatului american adică, 60 de senatori (Senatul SUA este constituit din cele 2 x 50 state ale SUA = 100 senatori, la care se adaugă vicepreședintele în exercițiu al Statelor Unite, care este, conform legii, și președinte al Senatului, dar nu este senator).

La ora actuală Republicani dețin 53 de senatori, Democrați 45 și doi senatori sunt independenți? Rămânem cu bazele de la Deveselu, de la Kogălniceanu, Cincu, Turda. Țineți minte: suntem într-o situație extrem de dificilă, una de risc pentru că orice decizie ne poate afecta.  Povestea care dominat acest summit de la Bruxelles a fost precedată de o discuție explozivă care a apărut cu 24 de ore înainte de summit despre schimbarea regulilor fiscale ale UE pentru a facilita cheltuielile pentru apărare. Între timp propunerea Comisiei de a inclus o clauză de urgență care permite țărilor să-și mărească temporar cheltuielile. Berlinul spune că nu este suficient.

Cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz este de așteptat să prezinte ideea slăbirii Pactului de Stabilitate și Creștere – biblia bugetară care cere țărilor UE să mențină nivelul datoriilor la 60% din PIB și al deficitelor la 3% din PIB. Totul este despre ușurarea drumului către cheltuieli mai mari pentru apărare după anunțul de la Berlin privind un plan masiv de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, deoarece urmărește să intensifice investițiile în apărare. Berlinul a luat-o pe ”Drumul Damascului” (adică a avut o revelație la fel ca Sf. Petru) privind relaxarea fiscală în Uniune.

Acum Berilinul este departe de vremurile crizei din zona euro, când i-a certat pe ceilalți pentru că au aruncat cu banii și au avertizat împotriva efectului de contagiune al randamentelor în creștere a obligațiunilor. Uniunea Europeană se pregătește să ”exploateze” piețele cu până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta la finanțarea cheltuielilor militare. Acest lucru o va face al cincilea cel mai mare emitent de datorii tranzacționabile denominate în euro în acest an. Dar este încă slăbită de unele trezorerii naționale: atât Franța, cât și Italia intenționează să emită peste 300 de miliarde de euro în acest an.

Lobby-ul firmelor de apărare la Bruxelles

Și încă un fapt pe care nu-l menționează presa: bugetele de lobby ale celor mai mari companii europene de apărare au crescut cu aproximativ 40% între 2022 și 2023. Majoritatea și-au extins echipele din Bruxelles în ultimii trei ani pentru a răspunde cererii tot mai mari de influență în capitala puterii Uniunii Europene. Haide să exemplificăm: în 2022, cheltuielile combinate ale primelor 10 companii din zona de apărare – care includ Airbus, Leonardo, Thales, Rheinmetall și Fincantieri – au fost între 3,95 milioane EUR și 5,1 milioane EUR (majoritatea dezvăluie un interval, mai degrabă decât o cifră precisă).

În 2023, acestea au crescut între 5,5 milioane EUR și 6,7 milioane EUR. Gigantul suedez al apărării Saab și-a dublat cheltuielile, în timp ce Airbus și Dassault și-au intensificat semnificativ eforturile de lobby. Companiile americane care s-au concentrat în mod tradițional pe piețele europene precum Germania și Polonia își stabilesc, de asemenea, un punct de sprijin la Bruxelles. Gigantul apărării Lockheed Martin, de exemplu, a semnat pentru prima dată în registrul de lobby al UE în mai anul trecut și a trimis deja doi lobbyști în Parlamentul European. Între timp, firma aerospațială americană RTX are doi lobbyști cu normă întreagă și patru reprezentanți externi care își promovează interesele la Bruxelles.

Marea provocare pentru Zelenski

Donald Trump a decis să suspende întregul ajutor militar al SUA către Ucraina. Președintele a luat decizia după o întâlnire cu secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth și alți membri ai echipei sale de vârf, luni 3 martie 2025. Demonstrația  de forță are ca scop să-l preseze pe Zelenski și să-l readucă la masa negocierilor. Decizia a provocat unde de șoc în toată Europa și va lăsa ucrainenii îngroziți de viitorul țării lor. Starmer și alți lideri europeni au fost forțați imediat să intre în acțiune, pe măsură ce Kievul se confruntă cu realitatea că, deocamdată, trebuie să se bazeze în mare măsură pe ajutorul Europei pentru a-i reține pe invadatorii ruși.

Unele arme avansate ale SUA, cum ar fi sistemele sale de apărare aeriană (Patriot) și rachetele balistice sol-sol, vor fi imposibil de înlocuit de Ucraina pe termen scurt, odată ce proviziile vor începe să se epuizeze. Între timp, Ucraina și-a extins considerabil industria internă de arme, producând echipamente și muniție în valoare de 30 de miliarde de dolari pe an, potrivit oficialilor ucraineni. Anul trecut, țara a produs 1,5 milioane de drone, care au jucat un rol din ce în ce mai important pe linia frontului, permițând Ucrainei să rețină forțele ruse cu victime minime din partea Kievului. Ucraina spune că poate produce 3.000 de rachete și 30.000 de drone cu rază lungă în acest an. Întrebarea este cât va rezista Ucraina fără arme americane?

Pentagonul spune vreo 6 luni. Cât de mult trebuie să sărbătorească Vladimir Putin la Moscova chiar acum? Trump nu doar a încetat să înarmeze Ucraina; concomitent, el înaintează planuri de a renunța la sancțiunile economice împotriva Rusiei chiar înainte de a se ajunge la un acord de pace. Mă rog, asta este poziția președintelui american. Noi ce zicem? Ne convine ca războiul de la granița noastră să se încheie?  Răspunsul nu-l dau eu, vi-l dați fiecare dintre voi.

Trump a folosit o conferință de presă de luni seară, 3 martie, pentru a cere lui Zelensky să fie „mai recunoscător” față de sprijinul (acum dispărut) al Americii pentru Ucraina. Ce va face Zelenski? Va dansa pe melodia pusă la gramofon de Donald Trump. Având în vedere declarațiile recente ale unor oameni de top din MAGA, se pare că Trump probabil îi spune lui Zelenski că are două opțiuni pentru a recâștiga sprijinul american – fie sărută inelul (așa cum fac enoriașii la primirea lor la Papă), fie să facă loc altcuiva care o va face. Eu cred că ajutorul militar va fi reluat după semnarea acordului pe resurse minerale.

Sancțiunile impuse de SUA Rusiei

În vedere negocierilor Rusia -SUA, Casa Albă a cerut Departamentului de Stat și celui al Trezoreriei să elaboreze o listă de sancțiuni la care America ar putea renunța ca parte a discuțiilor ample ale administrației cu Moscova privind îmbunătățirea relațiilor diplomatice și economice. O propunere este în curs de elaborare, propunere în care se precizează ridicarea sancțiunilor impuse anumitor entități și persoane, inclusiv unor oligarhi ruși. Administrația Trump vrea neapărat negocieri de pace.

Acum înțelegeți de ce Zelenski a fost tratat așa cum a fost? Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat, în cursul unui interviu acordat Bloomberg Television pe 20 februarie, că Rusia ar putea obține reduceri economice, în funcție de modul în care va aborda negocierile în următoarele săptămâni. Nu este clar ce sancțiuni împotriva Rusiei ar lua în considerare să ridice, mai întâi, Administrația Trump. Trump ar putea emite un ordin executiv care ar permite Administrației să înceapă procesul de relaxare a unor sancțiuni împotriva Rusiei, dar ar trebui, de asemenea, să solicite aprobarea Congresului pentru a ridica măsurile privind anumite entități. Nu va fi ușor nici pentru Trump să ridice o serie de sancțiuni. Între timp în vârtejul știrilor una dintre ele șochează:

Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. va pompa încă 100 de miliarde de dolari pe parcursul a patru ani în semiconductoare din SUA. Deși legislația bipartizană sub președintele Joe Biden a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a susține industria de fabricare a semiconductoarelor din SUA – stimulată de securitatea națională și de factori economici – TSMC și-a rezervat anterior fabricarea de cipuri avansate numai pentru Taiwanul său natal. Acum lucrurile s-au întors odată cu amenințările lui Trump de a nu sprijini apărarea Taiwanului.

Discuții secrete în Ucraina(!?)

Înalți aliați ai lui Trump au purtat discuții cu liderul opoziției ucrainene. Printre ei au fost Iulia Timoșenko, un fost prim-ministru cu o ambiție necruțătoare dar și membri de rang înalt ai partidului lui Petro Poroșenko, predecesorul imediat al lui Zelensky în calitate de președinte, potrivit a trei parlamentari ucraineni și a unui expert în politică externă republicană din SUA. Discuțiile s-au concentrat pe dacă Ucraina ar putea organiza alegeri prezidențiale rapide. Acestea sunt amânate în conformitate cu constituția țării, deoarece Ucraina rămâne sub legea marțială. Criticii organizării alegerilor spun că acestea ar putea fi haotice și ar putea juca în mâinile Rusiei, cu atât de mulți potențiali alegători care servesc în prima linie sau trăiesc în străinătate ca refugiați.

Trump l-a acuzat pe Zelensky că este un „dictator fără alegeri”, în timp ce directorul de Informații Naționale, Tulsi Gabbard, a acuzat Kievul că a anulat alegerile. Este o afirmație care nu este reală dar sprijină dorința lui Trump de a se organiza alegeri. Dar, deși tabăra lui Trump poate spera că alegerile îl vor scufunda pe Zelenski, el este totuși mult mai popular decât Timoșenko și Poroșenko. Cel mai apropiat rival al său, după el cu peste 20 de puncte procentuale, este Valeri Zaluzhni, un fost comandant al armatei, care este acum ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie. Doar 10% l-au susținut pe Poroșenko, care este cunoscut drept Regele Ciocolatei datorită imperiului său de cofetărie. Timoșenko a obținut doar 5,7 la sută sprijin.

Cheia tuturor planurilor aflate în discuție prin canale secundare este organizarea de alegeri prezidențiale după ce este convenită o încetare temporară a focului, dar înainte ca negocierile de pace la scară largă să înceapă serios. Comentariile asupra faptului dacă au avut loc sau nu aceste discuții nu au fost făcute de către participanți. Și totuși fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a declarat joi că echipa sa lucrează cu „partenerii” americani pentru a menține sprijinul pentru Ucraina – dar a adăugat că se opune unor alegeri pe timp de război.

Umbrela americană

Expresia „umbrelă americană” datează din timpul Războiului Rece. Statele Unite, în rivalitate cu Uniunea Sovietică, au promis că își vor apăra aliații NATO în cazul unui atac, bazându-se pe armele nucleare ca principal mijloc de descurajare. Dar unde stăm astăzi? SUA, preocupate în special de China, nu ascunde faptul că acum au alte priorități decât apărarea europenilor.  Trupele americane din Europa nu sunt „pentru totdeauna”, a avertizat Secretarul Apărării Hegseth, la Varșovia. Uimiți de această schimbare geopolitică, europenii caută acum o nouă cale de urmat. Miercuri, 5 martie 2025, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că va discuta cu aliații europeni cu privire la ideea de a folosi descurajarea nucleară a Franței pentru a proteja continentul în fața amenințărilor din partea Rusiei.

Merz, al cărui partid de dreapta a câștigat alegerile germane, a declarat luna trecută că dorește o discuție despre „împărțirea nucleară” cu Franța și Marea Britanie, singurele puteri nucleare ale Europei, altele decât Rusia. Un acord de pace pentru Ucraina ar fi susținut „poate, de desfășurarea forțelor europene”, a spus Macron. „Nu vor merge să lupte astăzi, nu vor merge să lupte în prima linie, dar vor fi acolo odată ce un acord de pace va fi semnat, pentru a garanta că acesta este pe deplin respectat”, a spus el, adăugând că șefii de stat major militar europeni se vor întâlni la Paris săptămâna viitoare pentru a discuta despre cum să sprijine Ucraina după un acord de pace.

Primele discuții directe dintre Rusia și Statele Unite cu privire la posibile rezoluții pentru războiul din Ucraina au durat doar câteva ore, marți, 18 februarie, la Riad, Arabia Saudită. Cele două puteri s-au abținut să-și afișeze punctele specifice de dispută. Cu toate acestea, la cererea Moscovei, un subiect vechi a fost reluat, reapărând cu vigoare la masa negocierilor: „arhitectura de securitate” a Europei, întrucât Moscova nu a acceptat niciodată cu adevărat diferitele extinderi NATO efectuate începând cu anii ’90. Dar despre acest subiecte în altă postare.

Stop fluxului de informații militare către Ucraina

Administrația Trump a întrerupt schimbul de informații cu Ucraina, alături de înghețarea ajutorului militar, au declarat oficialii de la Casa Albă, miercuri 7 martie 2025, ca parte a unei campanii de presiune pentru a forța guvernul său să coopereze cu planurile Casei Albe de a pune capăt războiului țării cu Rusia. Un oficial american a spus că informațiile privind lovirea țintelor militare nu mai sunt partajate cu Ucraina. Un alt înalt oficial ucrainean a spus că pauză va îngreuna lovirea forțelor ruse, dar că armata Kievului a avut acces la alte imagini din satelit.

Directorul CIA, John Ratcliffe, și consilierul pentru securitate națională, Michael Waltz, au confirmat ambii pauza în sprijinul serviciilor de informații, dar au sugerat că ar putea fi de scurtă durată dacă Ucraina revine rapid la masa negocierilor. Pe lângă informațiile privind lovirea țintelor militare, pauza a afectat și unele informații despre avertizarea prealabilă cu privire la loviturile cu drone și rachete pe care Rusia le-ar efectua împotriva țintelor militare și civile. Europa, în special Franța și Marea Britanie, furnizează Ucrainei imagini din satelit care pot fi folosite pentru a găsi ținte rusești pe câmpul de luptă. Totuși, sateliții europeni nu s-au concentrat la fel pe mișcările militare rusești precum sateliții spion americani, iar oficialii ucraineni admit că, dacă pauza de informații continuă, vor exista consecințe. Decizia lui Trump de a opri ajutorul pentru Ucraina ar putea reordona câmpul de luptă.

Post Scriptum: Poate Europa să stea singură fără SUA? Ei bine, aceasta este fără îndoială cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Europa în ultimii 80 de ani. Așa că trebuie să ne ridicăm la înălțime. Putem. Vom vedea apariția unor structuri de securitate complet noi la scară europeană. Din moment ce nu mai suntem siguri că articolul 5 se va aplica în continuare în NATO, că americanii vor veni în salvarea fiecărei țări europene, trebuie să ne organizăm astfel încât să ne putem ocupa de asta. Avem oameni pentru asta. Avem dimensiunea. Avem tehnologia. Avem chiar și forțele armate.

Varianta video a editorialului, AICI.