Liderul spiritual al peste un miliard de catolici, a murit luni la vârsta de 88 de ani. Trupul Papei Francisc va fi depus în Bazilica Sfântul Petru, unde va putea fi vizitat de credincioși până vineri seară. Funeraliile oficiale vor avea loc vineri dimineață și vor reuni lideri religioși și politici din întreaga lume.

UPDATE

Trupul Papei Francisc a ajuns la Bazilica Sfântul Petru din Vatican

Sicriul cu trupul Papei Francisc a ajuns astăzi, 23 aprilie, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican. A fost depus în fața Altarului Papal, situat deasupra mormântului Sfântului Petru, acolo unde sunt înmormântați mai mulți foști papi.

Credincioșii vor putea începe să-i aducă un ultim omagiu începând cu ora 11:00 (ora locală), respectiv 12:00 ora României.

Bazilica va rămâne deschisă pentru vizitatori până la miezul nopții. Înmormântarea Papei Francisc este programată pentru sâmbătă, într-o bazilică papală din Roma, aflată în afara teritoriului Vaticanului.

Știrea Inițială:

Vaticanul, în doliu: Trupul Papei Francisc va fi mutat în Bazilica Sfântul Petru

Trupul neînsuflețit al Papei Francisc va fi mutat începând de miercuri în Bazilica Sfântul Petru, una dintre cele mai importante locații sacre ale creștinătății.

Ceremonia oficială de transfer al sicriului va începe la ora 9.00 (10.00 ora României), cu o procesiune religioasă solemnă, însoțită de cardinali și imnuri în limba latină.

Sicriul va fi expus publicului până vineri seară, iar mii de credincioși sunt așteptați să treacă prin fața catafalcului.

Vaticanul a difuzat marți imagini în care Francisc apare îmbrăcat în veșmintele liturgice, cu un rozariu în mâini, păzit de garda elvețiană.

Funeraliile vor reuni lideri politici și religioși din întreaga lume

Ceremonia funerară va avea loc vineri dimineață, în Piața Sfântul Petru, și va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re. În vârstă de 91 de ani, cardinalul va conduce liturghia în fața unei mulțimi estimate la zeci de mii de persoane.

Printre cei care și-au anunțat prezența se numără președintele american Donald Trump, însoțit de soția sa, Melania, precum și lideri politici din Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, Ucraina, România și din țara natală a Papei, Argentina. Vor participa și reprezentanți ai instituțiilor europene, precum și ai altor confesiuni religioase.

O înmormântare discretă, în ton cu personalitatea pontifului

Papa Francisc a cerut ca locul său de odihnă să fie Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, nu Bazilica Sfântul Petru, așa cum era tradiția pentru majoritatea predecesorilor săi.

A fost o decizie simbolică, în ton cu imaginea sa de lider apropiat de cei simpli. Mormântul va purta doar o inscripție discretă, cu numele său în limba latină: Franciscus.

Atașamentul față de această bazilică are rădăcini vechi, datând din primele zile ale pontificatului său. Francisc obișnuia să se roage acolo înaintea fiecărei călătorii internaționale.

Începe tranziția către alegerea unui nou papă

Decesul Papei, survenit luni, a fost rezultatul unui accident vascular cerebral urmat de un stop cardiac. Moartea sa a venit la scurt timp după o spitalizare de cinci săptămâni, încheiată recent, în contextul unei stări generale de sănătate fragile.

Conform procedurilor Vaticanului, marți s-au reunit aproximativ 60 de cardinali pentru a organiza în detaliu funeraliile. În perioada de vacante, responsabilitatea gestionării activității curente a Sfântului Scaun revine camerlengo-ului Kevin Farrell.

Conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif nu va începe mai devreme de 6 mai. Nu există încă un favorit clar, însă numele cel mai vehiculate sunt cel al cardinalului Luis Antonio Tagle, din Filipine, și cel al italianului Pietro Parolin, văzut drept o alegere de consens.

Ultimul mesaj al Papei Francisc, publicat de Vatican: un apel emoționant pentru pace în Țara Sfântă

La doar două zile după dispariția sa, Vaticanul a făcut public ultimul mesaj semnat de Papa Francisc, o reflecție profundă asupra conflictului din Orientul Mijlociu.

Mesajul, redactat înainte de decesul pontifului, este centrat pe nevoia unei soluții pașnice și politice pentru regiunea Țării Sfinte – un teritoriu deopotrivă simbolic și tragic, marcat de războaie, suferință și speranțe zdrobite.

„Țara Sfântă, un teritoriu sacru pentru evrei, creștini și musulmani, este chiar locul în care povestea mântuirii își are originile, unde Dumnezeu a decis să își dezvăluie atât gloria divină, cât și valoarea inestimabilă a demnității umane.

Cu toate acestea, printr-unul dintre paradoxurile istoriei umane, Țara Sfântă a fost întotdeauna scena unor războaie atroce, care au dus la un râu de sânge care nu încetează și care strigă după dreptate în fața lui Dumnezeu și în fața tuturor popoarelor. Este o țară devastată de secole de conflicte, marcată de neîncredere și teamă, de promisiuni încălcate și speranțe distruse”, a transmis Papa Francisc.

Tonul mesajului este sobru, dar în același timp plin de convingere morală, reflectând linia constantă a pontificatului său – una dedicată drepturilor omului, dialogului și respingerii violenței.

Papa a denunțat ciclul nesfârșit al confruntărilor din regiune, afirmând că „războiul oferă doar iluzia că lucrurile se vor îndrepta” și a subliniat că pacea nu poate fi impusă, ci trebuie construită „prin dialog sincer, respect reciproc și un angajament onest pentru binele comun.”

Apel pentru o soluție cu două state și condamnarea dominației prin forță

Într-o declarație fără echivoc, Francisc și-a reafirmat sprijinul pentru o soluție cu două state în conflictul israelo-palestinian. El a pledat pentru „un stat al Israelului și un stat al Palestinei care trăiesc unul lângă altul în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.”

Mesajul vine în contextul în care tensiunile în regiune s-au intensificat din nou în ultimele luni, în lipsa unor progrese concrete pe frontul diplomatic.

Papa avertizează că securitatea nu poate fi obținută prin „dominarea, anihilarea, umilirea sau excluderea celuilalt” și critică orice abordare militară sau decizie unilaterală, considerând că acestea nu aduc decât „victorii de moment și răni adânci”.

„Aș dori să îmi reînnoiesc sprijinul ferm pentru o soluție cu două state, care are în vedere un stat al Israelului și un stat al Palestinei care trăiesc unul lângă altul în pace, securitate și recunoaștere reciprocă. Ambele popoare au dreptul de a trăi în pace, deoarece ambele au rădăcini istorice, culturale și religioase profunde în acel teritoriu. Securitatea nu poate fi niciodată obținută prin dominarea, anihilarea, umilirea sau excluderea celuilalt.

O abordare militară sau deciziile unilaterale pot aduce victorii aparente și de moment, dar nu aduc pacea. Dimpotrivă, ele adâncesc rănile, sădesc ura și perpetuează un ciclu al violenței. Pacea adevărată nu poate fi impusă prin forță, ci poate fi construită doar prin dialog sincer, respect reciproc și un angajament onest pentru binele comun”, a spus Papa.

O moștenire a păcii: viziunea unui pontif care a respins logica răzbunării

În mesajul său final, Papa Francisc a transmis un avertisment moral clar:

„Cel care lucrează pentru pace este puternic. Numai pacificatorul vede lumea ca pe un loc care poate fi cultivat și îmbunătățit. Doar făuritorul păcii are răbdarea și previziunea de a construi. În schimb, cei care se pregătesc pentru război în cele din urmă sunt slabi, pentru că nu cred în umanitate sau chiar în ei înșiși. O astfel de atitudine nu poate decât să distrugă. Așa cum a spus Isus, „Fericiți făcătorii de pace, căci ei vor fi numiți copiii lui Dumnezeu” (Matei 5:9)”.

Remarcile sale exprimă o filozofie socială și spirituală coerentă, care a marcat toate intervențiile sale publice privind conflictele internaționale.

Citând din Isaia și Evanghelii, pontiful a subliniat importanța iertării, justiției și a recunoașterii demnității celor vulnerabili. Mesajul se încheie cu o notă profund umană și spirituală:

„ Dumnezeu și generațiile viitoare ne vor judeca nu după câți dușmani am învins, ci după câte vieți am salvat. Fie ca în curând să vină ziua în care săbiile vor fi transformate în fiare de plug, în care copiii se vor trezi nu la sirene, ci la cântece de pace și în care Țara Sfântă va deveni cu adevărat sfântă”, a încheiat el.

Ultimul său apel pentru pace și reconciliere vine ca un testament spiritual, într-un moment de tranziție globală pentru Biserica Catolică. El rămâne o declarație puternică despre complexitatea și responsabilitatea liderilor în fața tragediilor umane contemporane.