Situatia aceasta nu va mai dainui insa mult timp, deoarece, incepand cu 2004, euro va deveni moneda de referinta si in Romania. Va fi aceasta schimbare un fapt pozitiv sau negativ pentru economia romaneasca?
In prezent, majoritatea relatiilor noastre comerciale se deruleaza cu state ale Uniunii Europene. Exporturile Romaniei, in proportie de 67,5%, se indreapta spre statele din zona UE, in vreme ce, in cazul importurilor proportia e ceva mai mica, de doar 56,9%. Daca adaugam insa si ponderea detinuta in cadrul relatiilor comerciale ale Romaniei de statele din zona CEFTA (Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Slovenia) si de tarile baltice, state ce deja se raporteaza direct sau indirect la euro, vom vedea ca peste 75% din exporturi si peste 67% din importuri se realizeaza cu state ce au ca moneda nationala euro sau alte monede strans legate de acesta. In plus, in cazul Romaniei, asistam la o crestere a fluxurilor financiare in euro. Astfel, pe primele noua luni ale acestui an, dupa cum se arata intr-un raport prezentat de Surica Rosentauler, director al Directiei dtudii din BNR, ritmul de crestere a volumului de credite in euro a surclasat ritmul de crestere al volumului de credite in dolari; ponderea datoriei private, in euro, in total datoria privata a persoanelor fizice sau juridice din Romania a crescut, in ultimii trei ani, de la 33% la 40%, in vreme ce ponderea datoriei externe in euro, in total datoria externa a ajuns, in momentul de fata, la 38%.
In atare conditii, e de presupus ca socul trecerii la euro, ca valuta de referinta, sa nu fie prea puternic. Exportatorii si-au exprimat de o buna perioada de timp dorinta ca leul sa se raporteze la un cos valutar in care euro sa aiba o pondere mai mare decat dolarul. „Devalorizarea euro in raport cu dolarul din anul 2000, ne-a afectat in mare masura”, marturisea Radu Deac, consilier bancar la Asociatia Nationala a Importatorilor si Exportatorilor. Exportatorii doreau insa o devalorizare mai accentuata a leului, in raport cu euro si una mai lenta in raport cu dolarul, in acest fel reusind sa profite de pe urma faptului ca produsele lor deveneau mai ieftine pentru cumparatorul occidental, in vreme ce cheltuielile cu materiile prime s-ar fi diminuat, in cazul in care dolarul se aprecia intr-un ritm mai lent fata de leu, comparativ cu cel din prezent. Politica aceasta nu ar fi putut fi sustinuta de BNR si de statul roman, ale carui datorii sunt preponderent in USD si care ar fi fost mai greu de platit. O depreciere mai lenta a leului in raport cu dolarul ar fi insemnat salarii mai mari in dolari, cel putin pe anumite perioade, fapt cu repercusiuni asupra stimularii inflatiei, care si asa este cea mai mare din spatiul Europei Centrale si de Est.
In concluzie, trecerea la euro va avea un efect favorabil asupra exportatorilor, singura problema ramanand insa cea legata de importurile in dolari, in special cele energetice, a caror fluctuatie de pret poate perturba procesul de productie al firmelor romanesti.     

Politica valutara in 2002

Banca Nationala a Romaniei are o noua abordare in ceea ce priveste politica valutara in 2002. Pe de o parte, va actiona direct in politica de schimb valutar, orientandu-se catre cresterea treptata a ponderii euro in cosul valutar, simultan cu reducerea rolului dolarului. Aceasta este o rezultanta a deciziei autoritatilor de aderare la structurile europene.
Pe de alta parte, va pastra „mai multa incertitudine in ceea ce priveste evolutia pe termen scurt a cursului de schimb valutar”, potrivit aprecierii unor oficiali ai BNR. Pe termen lung, predictibilitatea „va spori”, spun aceleasi surse. Aprecierea cursului, in termeni reali, va fi de 5%. Aceasta este o tinta pentru un orizont de timp de un an de zile. Nu se precizeaza daca este vorba despre aprecierea euro sau a dolarului. „Ne referim la un mix de valute”, apreciaza oficialul BNR.
Pe termen scurt, incertitudinea va fi cu atat mai mare. In anul in curs, evolutia valutelor a fost usor de previzionat chiar si pentru cei mai putin versati in politica cursului valutar. Deprecierea monedei nationale fata de dolar, de exemplu, era usor de prevazut, de la luna la luna. Mai mult, chiar cotatiile medii zilnice devenisera o banalitate. Se vorbea de pasi zilnici de depreciere, de 20 de lei pentru un dolar.
Anul acesta, in planul transparentei, BNR va fi mult mai atenta. Este o politica a BNR si un deziderat stipulat in Memoradumul incheiat cu Fondul Monetar International. „BNR va asigura o posibilitate de manevra mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel intrarile de capital pe termen scurt”, se arata in documentul mentionat.