Pierdere de timp. Așa descriu cei mai mulți angajați români trainingurile, deși acestea le costă pe companiile interesate să-și instruiască angajații, în medie, circa 20 de mii de euro pe an. Iar asta pentru că uneori au așteptări total nerealiste. De pildă, cei mai mulți se așteaptă să primească rețete care să le arate rapid calea spre succes și uită că pentru a ajunge acolo este nevoie de multă muncă și pasiune.

„Participanții sunt din ce în ce mai puțin dispuși să-și piardă timpul. Durata de timp în care se concentrează fără a fi tentați să-și folosească smartphone-ul este direct proporțională cu perfomanța trainerului și calitatea design-ului”, explică Dan Berteanu, Managing Patrener la Equatorial, o companie care oferă servicii inedite de formare profesională.

El spune că, de cele mai multe ori, modul în care se implementează programele de training în prezent nu este pe măsura așteptărilor participanților, iar în viitor acest decalaj se va accentua. Ceea ce confirmă și Filip Mihai, angajat al unei companii de top din domeniul IT. „Pe de o parte, unii traineri nu au presentation skills și pare că fac lucrurile astea doar pentru propriul beneficiu. Pe de altă parte, dacă vei merge la o sesiune de training nesatisfăcătoare, pe următoarele le vei privi cu scepticism”, mărturisește el.

În același timp, Alin Comșa, cofondator al Selft Trust Academy, companie care oferă servicii de training,  susține că piața pare a fi saturată pentru că aproape toate companiile de profil se adresează acelorași corporații și vin cu aceleași produse de pregătire și formare profesionale. „Acestea sunt pe fond motivele pentru care angajatul din corporație nu mai vrea training. Au aflat deja că este nevoie să fie organizați, să facă management funcțional, să comunice eficient, să negocieze sau să facă leadership situațional”, recunoaște Alin Comșa.

Cu toate acestea, adaugă el, oamenii doresc să participe la training-uri cu condiția să fie ceva ce îi implică în mod direct și pot învăța lucruri utile. „Aș zice că „What in it for me?” a devenit o întrebare care nu este doar importantă ci extraordinar de importantă prin prisma faptul că fiecare angajat intră în sala de curs având ca idee centrală – cu ce mă ajută pe mine personal acest training? ”, mai spune Alin Comșa. Ceea ce înseamnă că training-ul în sine ar trebui să fie foarte aplicat și fiecare om care participă să simtă că este acolo pentru că se vorbește pentru și despre el.

„Este evident că linia de demarcație între ce înseamnă viața profesională și cea personală este tot mai puțin vizibilă în lumea de azi. Atât angajații cât și HR managerii sau training managerii au început să înțeleagă că, dacă din punct de vedere personal lucrurile sunt echilibrate, acest fapt va influența în bine viața profesională”, explică cofondatorul Self Trust Academy. Prin urmare, cursurile de impact sunt cele care au în centrul lor abordarea personală. „De exemplu, cursul de public speaking se numește “N-am venit să țin un discurs”. Iar asta pentru că nimeni nu mai vrea să țină discursuri – toți vor însă să vorbească astfel încât să fie înțeleși, să fie convingători – dar mai ales astfel încât să se simtă utili, să se simtă bine că fac acest lucru”, recunoaște el.

Cât costă un training bun

Companiile sunt interesate să vadă cât mai rapid impactul pe care training-ul îl are în formarea profesională și personală a angajaților. Iar aici, este o întreagă discuție despre felul în care managementul companiei continuă și încurajează direcțiile de dezvoltare aduse de cursuri. “Un lucru e cert – companiile găsesc bugete pe care să le direcționeze către training dacă organizarea informațiilor livrate au în centru omul și dacă materialul de curs în sine este inovativ, cu foarte mult accent pe practică”, mai spune Alin Comșa. Ce înseamnă un buget dedicat training-ului? „În privința investițiilor, multinaționalele cu care noi lucrăm preponderent au bugete de la câteva sute, la câteva sute de mii de euro pe participant, în funcție de nivelul lor în cadrul companiei și potențialul de a ocupa poziții manageriale în viitor”, spune Dan Berteanu. „Cel mai mare contract a fost de 50.000 de euro pe an cu o companie. De obicei media este între 10.000 de euro și 20.000 de euro. În general companiile cumpără programe de dezvoltare personală cu întâlniri lunare și bilunare”, completează Alin Comșa.

Rezultatele unui training

„În funcție de rolul pe care îl ocupă în cadrul companiei, angajații vor să-și dezvolte abilitățile de soft skills: delegarea sarcinilor, rezolvarea conflictelor la nivel de echipă, comunicarea cu clienții, comunicarea eficientă în echipă și departament, livrarea feedback-ului, identificarea cu ușurință a problemelor și găsirea unor soluții eficiente și creative. Atunci când o companie investește în oameni prin intermediul unor training-uri, ei se simt motivați și apreciați”, crede Talida Hanganu co-fondator al Smartskill, o companie intrată recent pe piața de profil.

Conform spuselor sale, trainingurile pleacă de la nevoile identificate în companie, iar în urma acestor programe, angajații devin mai conștienți de lucrurile care necesită îmbunătățiri și cum să le facă, aplicând metodele învățate la curs. „Oricât de vastă ar fi cunoașterea, în domeniul în care activez mereu vor fi lucruri noi, necunoscute, lucruri pe care nu le poți dobândi fără un training. De exemplu, tehnici de restaurare care înlocuiesc metode ușor depășite (cele vechi fiind prea intruzive) sau, dimpotrivă, tehnici demult uitate, care ar trebui scoase la lumina. Mai mult, în cadrul acestor cursuri se leagă prietenii și nu de puține ori duc la nașterea unor proiecte foarte interesante”, conchide arhitectul Adonis Lemnaru, un fan declarat al programelor de training.