Autostrada Brașov – Borș (denumită și „Transilvania”), în lungime de 415 km, este un obiectiv de investiții care a fost contractat cu Bechtel Internațional Inc. din SUA în anul 2003, cu termen inițial de finalizare 2012, a parcurs două renegocieri de contract în anii 2005 și 2011 în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B – Câmpia Turzii – Gilău) au fost finalizați în anul 2010 iar 60 km (tronsonul 3C – Suplacul de Barcău – Borș) au termen final 2013.

Zilele trecute, ministrul delegat pentru marile proiecte, Dan Șova, a declarat că luni, 27 mai 2013, va fi reziliat contractul cu compania americană Bechtel. Tot atunci, adică astăzi, va fi anunțată și suma pe care o mai are de achitat statul către constructor, scrie recent mediafax.ro, citându-l pe Dan Șova. "Luni se încheie cu totul", a spus Șova. El a mai precizat că suma despăgubirilor către Bechtel a fost deja stabilită, urmând să fie comunicată oficial luni.

Cum a pornit contractul cu Bechtel

În anul 2012, inspectorii Curții de Conturi au prezentatun raport cu privire la lipsa autostrăzilor din România și făceau referire și la Autostrada Transilvania. Aceştia susţin că şi în prezent “există și persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR – Bechtel și nu există, în documentele puse la dispoziție, suficiente motivații și justificări pertinente cu privire la:
•    încredințarea directă a contractului
•    graba cu care a fost promovată legislația aferentă, în anul 2003
•    lipsa unei negocieri reale a contractului
•    promovarea și aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conținând unele clauze care nu erau armonizate cu legislația românească și/sau care stabileau obligații și responsabilități disproporționate pentru partea română.

În toamna anului 2003, guvernul Năstase a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care mandata CNADNR să demareze negocierile cu firma americană Bechtel pentru construcția autostrăzii Brașov/Borș, așa cum se poate vedea dinimaginile de mai jos.

Graba cu care s-a făcut contractul cu Bechtel, o lună de zile, arată destul de clar cât de benefic era acest contract pentru statul român. În decurs de o lună de zile, Guvernul Năstase a emis trei acte normative referitoare la acest proiect, care s-a dovedit a fi cel mai păgubos contract pentru statul român. Imaginile de mai jos (facsimile după Monitoarele Oficiale) demonstrează cele scrise mai sus.

Primul blocaj

Nici bine nu au început lucrările la autostradă și după alegerile parlamentare din 2004, firma americană s-a confruntat cu primul blocaj. Guvernul condus de Tăriceanu și Alianța DA au considerat prioritar coridorul IV pan european Nădlac-Constanța, astfel că alocările bugetare pentru autostrada Bechtel au fost diminuate. Trebuie menționat însă faptul că în decursul anului 2004, Guvernul Năstase nu a mai contractat creditul de 2,88 de miliarde de euro, așa cum s-a angajat prin HG aprobat la finele lunii noiembrie 2003.

Prima renegociere a contractului

Prin acordul de modificare a contractului, aprobat prin HG 224/16.02.2006,
a fost soluționată  numai o parte dintre deficiențele contractului, iar proiectarea a fost preluată de la Bechtel, de către  CNADNR, astfel încât, dintr-un contract de proiectare -construire -finanțare, așa cum prevedea OUG 120/2003 rămasă nemodificată,  contractul cu Bechtel a rămas numai un contract de construire.
Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor de la acea vreme, se lăuda că a reușit să facă o mare economie în contractual cu Bechtel, însă timpul pierdut pentru negocieri a adus costuri mai mari pentru stat.

Cel de-al doilea acord de modificare, aprobat prin HG 943/28.09.2011, a prevăzut reducerea lungimii de autostradă contractată, de la 415 km la 112 km, precum și o serie de ajustări, compensări și reașezări în ceea ce privește obligațiile, pretențiile și responsabilitățile părților contractante (printre care și obligația CADNR de a plăti Antreprenorului, până la data de 31.05.2012, o sumă „plafonată” de 108.998.493 euro, reprezentând „pretenții”, prevăzută la paragraful nr.14 din Acordul de modificare), menţionează şi inspectorii Curţii de Conturi.

Anul trecut, Ovidiu Silaghi, proaspăt numit în funcția de ministru al transporturilor, se declara nemulțumit că nu a găsit în bugetul instituției banii prevăzuți pentru achitarea sumelor către Bechtel.

Aşa cum am menţionat mai sus şi cum se poate vedea şi din tabelul de mai jos una dintre cele mai grave probleme în realizarea acestui proiect este cea legată de asigurarea finanţării. “Pe perioada 2004-2011, asigurarea finanţării acestui obiectiv s-a situat aproximativ la jumătate față de valoarea investiției, stabilită prin indicatorii tehnico-economici aprobați, cât și față de valoarea estimată, solicitată anual de către CNADNR (55,5% conform limitelor de cheltuieli aprobate prin legile bugetare și 53,6% conform sumelor alocate companiei de către MFP, prin MTI).

Anul        Alocat conf. HG 1363/2003    Alocaţie Bugetară      Realizare

                      (mii lei)                                           (mii lei)      
2004              676.003                                        314.150         46,47%    
2005           1.365.028                                        322.717         23,64%    
2006           1.519.012                                        313.285         20,62%    
2007           1.773.286                                        706.480         39,84%    
2008           1.954.078                                     1.107.574         56,68%    
2009           1.784.653                                     1.394.395         78,13%    
2010           1.671.576                                        977.179         58,46%    
TOTAL    10.743.635                                   5.135.780         47,80%
 
Nici inspectorii Curţii de Conturi care au întocmit auditul nu s-au putut pronunţa, în mod ferm, asupra unei cauze unice a nerealizării autostrăzii, dintre cele două cauze principale identificate, şi anume:
•    forma și conținutul contractului încheiat cu Bechtel nu au fost negociate, în adevăratul sens al cuvântului, de specialiștii CNADNR, fiind aprobată de către Guvern o variantă conținând numeroase aspecte discutabile, neconforme și potențial dezavantajoase pentru partea română;
•    lipsa de voință la nivelul Guvernului și al MTI pentru asigurarea finanțării obiectivului contractat, în condițiile în care nu s-a optat, în mod oficial, pentru rezilierea contractului, și pe fondul demersurilor făcute de partea română pentru partajarea echilibrată a drepturilor și a obligațiilor contractuale, demersuri care au avut numai parțial rezultatele preconizate ca urmare a lipsei de disponibilitate a firmei Bechtel pentru negocierea și armonizarea tuturor aspectelor controversate.

Totuşi, auditul reține, ca pe o situație surprinzătoare și neobișnuită, “imposibilitatea Guvernului și a MTI de a găsi și aplica, timp de şapte ani, pârghiile legale prin care să-și recâștige poziția de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în condiții neclare, conținând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile și în defavoarea părții române”.

De ce nu e public contractul

După prima renegociere a contractului, 2005, când la şefia Transporturilor se afla Gheorghe Dobre, acesta a promis în repetate rânduri că o să facă public contractul încheiat cu Bechtel. În anul 2006, acest lucru s-a întâmplat, dar opiniei publice nu i-au fost puse la dispoziţie decât lucruri generale, iar după puţin timp contractul a fost clasificat din nou la nivel de “secret de serviciu”.

”Clasificarea la nivel de „secret de serviciu” a contractului CNADNR – Bechtel și a celor două acorduri de modificare, a indicatorilor tehnico-economici și a altor documente conexe, nu numai că nu a avut o justificare pertinentă dar a generat și o serie de disfuncționalități cu privire la urmărirea și derularea operativă a clauzelor contractuale, urmare a regimului special de înregistrare și de utilizare a documentelor dar și a unei atmosfere de circumspecție, deseori exagerate, întreținute în jurul acestui obiectiv”, arată şi inspectorii Curţii de Conturi.

Mai mult, aceştia susţin că nu le-au fost puse la dispoziție toate informațiile și documentele privitoare la acest contract, cu toate că au fost solicitate, invocându-se vechimea documentelor, lipsa lor în unele cazuri, schimbările organizatorice numeroase de la nivelul CNADNR și MTI, plecarea din sistem a specialiștilor care au avut atribuții și responsabilități, precum și aspectele procedurale cu privire la clasificarea documentelor.

Miniştrii Transporturilor care au gestionat contractul păgubos

2003-2004. MIRON MITREA
A fost semnat contractul de către fostul şef al CNADNR, Mihai Başulescu – în prezenţa lui Adrian Năstase, premier la acea vreme. Atunci au început lucrările pe tronsoanele- Câmpia Turzii-Cluj Vest şi Suplacu de Barcău.

2005 – 2006. GHEORGHE DOBRE
Americanii de la Bechtel au devansat termenul de finalizare a lucrării cu un an. Atunci, compania a suspendat lucrările, iar statul român a ameninţat pentru prima dată că reziliază contractul.

2006 – 2007 / 2009 – 2010. RADU BERCEANU

Americanii reiau lucrările pe şantier. În 2006 este făcută publică o parte din contract. S-au alocat mai mulţi bani. Sunt inauguraţi primii 42 de kilometri ai autostrăzii. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au făcut un drive-test cu o Dacie Logan.

2007 – 2008. LUDOVIC ORBAN
Au început discuţiile privind oportunitatea acestui contract. Motivul: autostrada nu face parte din Coridorul IV, pretextul invocat pentru construirea acesteia. S-a pus pentru prima dată problema reducerii costurilor pe km.

2010 – 2011. ANCA BOAGIU
Executivul a impus companiei să reducă consturile pentru fiecare km de autostradă, de la 25 de milioane de euro, la 6,9 milioane şi reducerea cu 30% a valorii contractului. S-au inaugurat încă 10 kilometri.

În urmă cu doi ani, capital.ro a realizat bilanţului contractului cu Bechtel şi a arătat stadiul fizic al lucrărilor pe fiecare tronson în parte.

Vedeţi mai jos ce s-a făcut în cei 7 ani şi 3 luni, perioada în care Bechtel era constructorul întregii autostrăzi Braşov-Borş.

Cum a fost împărţită autostrada şi ce s-a realizat în şapte ani

Secţiunea 1A Braşov (Cristian) – Făgăraş
Lungime                              53 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.03.2011
Durata                                33 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                           Poyry & Consilier Construct
Exproprieri                        Suprafaţa estimată: 3.710.000mp
                                           Teren expropriat: 0%
Stadiul                                Proiectare sistată conform actului CNADNR nr. 93/6776/08.04.2009
Plăţi efectuate (proiectare)   6.816.856,53 lei

Secţiunea 1B Făgăraş – Sighişoara   
Lungime                            52 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.06.2010
Durata                                43 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                          Nu a fost desemnat prin licitaţie
Exproprieri                        Suprafaţa estimată: 3.640.000mp
                                          Teren expropriat: 0%
Stadiul :                             Proiectare necontractată

Secţiunea 1C Sighişoara – Târgu Mureş(Ogra)
Lungime                            56 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.03.2010
Durata                                46 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                          Search Corporation
Exproprieri                        Suprafaţa estimată: 3.920.000mp
                                           Teren expropriat: 0%
Stadiul :                              Proiect Tehnic – actualizare traseu şi soluţii. Proiectare sistata conform actului CNADNR nr.       93/6776/08.04.2009
Plăţi efectuate                    8.418.281,32 lei

Secţiunea 2A Târgu Mureş (Ogra) – Câmpia Turzii
Lungime                                36 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.03.2010
Durata                                22 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                              SC IPTANA SA
Exproprieri                        Suprafaţa estimată: 2.520.000mp
                                           Teren expropriat: 0%
Plăţi efectuate                        678.947 lei
Stadiul                                  studiu de fezabilitate aprobat

Secţiunea 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilău) – în operare
Lungime                            52.5 km
Termen  începere lucrări   iulie 2004
Termen finalizare              2010
Perioada garanţie              30 luni
Proiectant                          Bechtel International INC prin subcontractor SC  IPTANA SA
Exproprieri                        finalizate
Plati efectuate                   lucrări: 654.779 mii Euro
                                          utilităţi si arheologie: 123.458.818 lei
                                          exproprieri: 134.559.688,03 lei
Rest de plata:                     cca.18.000 mii Euro
Pret C + M / km:                14.479 mii Euro / km

Secţiunea 3A Cluj Vest (Gilău) – Mihăieşti
Lungime                              24 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.05.2008
Durata                                32 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                            Search Corporation
Consultant                           JV Egis Route Scetauroute/Egis BCEOM           
Exproprieri                          Suprafaţa estimată: 1.680.000mp
                                            Teren expropriat: 0%
Valoare estimată: 59.000.000 lei
Plăţi efectuate-proiectare:                   6.334.173,07 lei
Stadiu                             Detalii de execuţie avizate de CTE-CNADNR

Secţiunea 3B Mihăeşti -Suplacu de Barcău
Lungime                            76 km
Data la care ar fi trebuit începute lucrările: 01.05.2008
Durata                                32 luni
Perioada garanţie               24 luni
Proiectant                           SC IPTANA SA
Exproprieri                         Suprafaţa estimată: 5.320.000mp
                                           Teren expropriat: 0%
                                           Valoare estimată: 274.994.000 lei
Plăţi efectuate-proiectare: 11.282.260,62 mil euro      
Stadiul                                Proiect de detalii de execuţie 30% finalizat, reprezentând 23 km.

Secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş – în execuţie
Lungime                            64 km
Termen  începere lucrări   30.09.2004
Termen finalizare              65 luni
Perioada garanţie              24 luni
Proiectant                           Bechtel International Inc prin subcontractant SC  IPTANA SA
Exproprieri                         Număr imobile rămase de expropriat: 1.017
                                           Valoare exproprieri: 162.521.250 lei
                                            Teren expropriat: 62.51%
Plăţi efectuate                     lucrări: 240.500 mii Euro
                                           utilităţi şi arheologie: 11.804.531,72 lei
                                             exproprieri: 116.724.250,32 lei
                              
Stadiu fizic realizat 41,5%. Sunt atacate lucrări între km 3 şi km 42+500.
                     Se lucrează la:
• consolidări între km 3 şi 5
• viaductul de la Suplacu de Barcău (1,7 km) – turnare placă de suprabetonare şi

Te-ar putea interesa și: