Alexandru Rafila consideră că testarea elevilor nu trebuie realizată în masă

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că testele de urină ar putea fi folosite în lupta împotriva drogurilor în cadrul sistemului educațional. El a precizat că există două metode de testare rapidă: teste de urină și de salivă.

„Metodele de testare sunt de două feluri, anume metode de testare rapidă, care se fac din urină sau din salivă, și metode care presupun utilizarea sângelui, care se recoltează de un personal specializat”, a declarat Rafila.

Rafila a declarat pentru Antena 3 CNN că, în opinia sa, testarea elevilor nu ar trebui făcută în masă. Ea ar trebui realizată punctual.

Spre exemplu, atunci când un părinte sau un profesor are o suspiciune de consum în legătură cu un anumit elev. În plus, ministrul a afirmat că după primirea rezultatelor testelor rapide, acestea trebuie confirmate medical.

Argumentul ministrului a fost acela că „.un test rapid nu pune verdictul”, ci trebuie confirmat.

„Poziția mea a fost clară de la început. Nu cred că este utilă testarea în masă. Este utilă testarea în cazul în care părintele solicită acest lucru și există suspiciuni de consum”, a adăugat ministrul.

Rafila consideră totodată că testarea trebuie făcută doar cu acordul părinților.

Testarea trebuie să țină cont de componenta psihologică

Ministrul Sănătății face un apel pentru protejarea din punct de vedere psihologic a elevului testat pozitiv. Atât profesorii cât și părinții ar trebui să îl protejeze împotriva discriminării și abuzurilor de orice fel.

„În plus, trebuie să fim foarte atenți la componenta psihologică, pentru că, de exemplu, un copil care este testat pozitiv trebuie protejat, astfel încât să nu fie discriminat sau stigmatizat”, a spus ministrul Sănătății, la Antena 3 CNN.

Conform unui studiu realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA), cel mai frecvent drog ilegal consumat de adolescenți este canabisul sau hașișul. Acesta este urmat de noile substanțe psihoactive (NSP). În același timp, mulți adolescenți care au declarat că au început consumul de droguri la vârste fragede au experimentat consumul de solvenți sau substanțe inhalante.

În ceea ce privește dependența de jocurile de noroc, studiul arată că procent de 25% dintre adolescenții din România au participat la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni. Acest lucru plasează țara noastră peste nivelul mediei europene, care este de 22%.