Ministrul Daniel David subliniază mecanismele psihologice prin care oamenii asimilează informațiile: orice conținut recepționat este, într-o primă fază, perceput ca fiind adevărat. Doar într-o a doua etapă, care poate fi conștientă sau automată, individul evaluează veridicitatea informației. Această tranziție este fragilă și deseori întreruptă de factori precum oboseala, suprainformarea sau lipsa motivației pentru gândire critică. În astfel de condiții, manipularea devine extrem de eficientă, iar conținutul fals influențează emoțiile, gândirea și comportamentele.
Daniel David lansează un avertisment despre fake news
Daniel David consideră că evitarea surselor cu risc ridicat de fake news ar trebui să devină o regulă de igienă psihologică, la fel cum se evită zonele contaminate biologic sau chimic. Însă, atrage atenția asupra unei iluzii comune: convingerea că oamenii nu pot fi manipulați sau că vor recunoaște întotdeauna falsul. Această iluzie determină indivizii să nu își mai analizeze critic informațiile recepționate.
„Este un fenomen real și cu un potențial impact negativ foarte mare. Ca psiholog, eu știu că atunci când suntem expuși la un conținut informațional, în prima etapă îl codăm în mintea noastră ca fiind adevărat. Într-o a doua etapă, care se poate desfășura conștient sau automat, stabilim dacă este, de fapt, adevărat sau fals.
Problema este că această tranziție de la pasul unu la pasul doi nu este foarte ușoară. Dacă ești obosit, bombardat cu prea multă informație, dacă nu ești motivat să îți testezi critic informațiile pe care le primești, este foarte probabil să rămâi la pasul unu. Și atunci tot ce ai văzut și ai auzit se codează în mintea ta ca fiind adevărat și începe să-ți influențeze, conștient sau automat, emoțiile, gândirea și comportamentele”, a spus ministrul la Antena 3.
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de ministru este nivelul ridicat de analfabetism funcțional din România, care se situează la peste 40%. Acest fenomen, atribuit disfuncționalităților sistemului de educație, contribuie la vulnerabilitatea populației în fața pseudo-cunoașterii, teoriilor conspiraționiste și manipulării digitale.
În ceea ce privește atracția adolescenților pentru platformele sociale, ministrul consideră că problema nu este doar conținutul, ci și incapacitatea școlii de a oferi sens și relevanță în procesul educațional. Rețelele sociale oferă tinerilor un spațiu de socializare și validare, aspecte insuficient abordate în mediul școlar. De aceea, sistemul de învățământ trebuie reformat pentru a deveni mai plăcut și conectat la realitatea elevilor.
Ministrul Educației vorbește despre reglementarea platformelor digitale
Ministrul susține existența în programa școlară a unor elemente de logică și gândire critică, însă recunoaște că aplicarea lor eficientă nu este răspândită la scară largă. Protecția elevilor se realizează doar atunci când sunt transmise nu doar cunoștințe, ci și competențe – informații declarative, procedurale și valori.
„Eu sunt pentru o reglementare deșteaptă. Interzicerea va duce, oricum, la accesarea acestor rețele prin metode alternative. Avem internet, dar avem și internetul „negru” – acolo unde se pot dezvolta astfel de practici. E mai bine să reglementăm inteligent.
Trebuie să învățăm copiii să identifice conținutul care încalcă legea și regulile de bun simț. Să nu-l ignore, ci să știe cum să-l raporteze și cui. Să aibă o procedură. Și, în paralel, să-i învățăm cum să filtreze informațiile: dacă să intre sau nu într-o „bulă” informațională, cum să discute cu părinții dacă au întrebări sau neclarități. Desigur, în funcție și de vârsta copilului. Trebuie să evităm extremele – nici interzicere totală, nici haos digital. Tehnologia nu e bună sau rea în sine. Devine în funcție de cum o folosim noi”, a mai spus el.
În privința reglementării platformelor digitale, ministrul pledează pentru o abordare inteligentă, nu pentru interzicere. Interdicțiile pot fi ocolite, în timp ce o reglementare bine concepută poate oferi un cadru funcțional. Educația digitală a copiilor trebuie să includă învățarea unor mecanisme clare de recunoaștere, raportare și filtrare a conținutului ilegal sau nociv.
„Eu nu am spus că sunt pentru interzicerea telefoanelor în școli, adică să interzicem elevilor să le aducă. Ce am spus este că există deja o reglementare clară: în timpul activităților educaționale, în timpul orelor, nu ai voie să folosești telefonul sau alte dispozitive pentru accesarea conținutului online.
Această măsură trebuie aplicată de profesorul care are ora respectivă. Am vizitat zeci de școli ca ministru și am văzut: unele foarte bine organizate în acest sens. Au dulapuri sau rafturi unde copiii își lasă telefoanele când intră în clasă și le iau la final. Sau pot fi folosite la activități educaționale, la solicitarea și cu acordul profesorului. Deci legea există. Ministerul a făcut ceea ce trebuie ca autoritate. Implementarea ține de școală și de profesor la oră”, a completat ministrul.
Ministrul susține formarea unei gândiri critice în rândul elevilor
Daniel David consideră că tehnologia nu este bună sau rea în sine, ci devine astfel în funcție de utilizarea pe care i-o oferim. De aceea, este esențială formarea unei gândiri critice în rândul elevilor, în paralel cu aplicarea regulilor existente, spune el. Referitor la folosirea telefoanelor mobile în școli, ministrul precizează că legislația interzice utilizarea acestora în timpul orelor, cu excepția activităților educaționale autorizate. Aplicarea acestei reguli revine însă profesorilor și unităților de învățământ.
„Chiar dacă nu sunt reglementate, le putem controla printr-o educație bine făcută – atât pentru copii, cât și pentru adulți. Educația rămâne antidotul suprem. Dacă scapă reglementările, dacă scapă tehnologia, tot avem o baricadă: educația. Dar dacă nu reglementăm și nici nu reușim să ducem acest antidot în mintea copiilor, atunci viitorul e catastrofal. Vom pierde, practic, câștiguri fundamentale ale civilizației.
Deja începem să punem sub semnul întrebării lucruri de bun-simț: că Pământul nu e plat, că boala are cauzalitate biopsihosocială, că vaccinurile ne salvează viața. Când începem să negăm toate acestea și, în plus, atacăm instituțiile care mențin civilizația – nu doar cele politice, ci și educaționale, medicale, economice –, atunci civilizația va cădea. Și ne vor trebui mulți ani să recuperăm ce avem”, a conchis Daniel David.
