Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Tender şi Timiş, românii care fac avere pe spatele africanilor

Autor: | | 12 Comentarii | 6941 Vizualizari

Fie pentru că și-au atins potențialul maxim pe piața internă, fie pentru că sunt convinse că pot mai mult, tot mai multe firme autohtone pornesc în căutarea profitului dincolo de granițe.

Data viitoare când ajungeţi în preajma unei clădiri de birouri, bloc de locuinţe sau complex comercial din Germania, gândiţi-vă că poate fi vorba de una dintre cele 81 de proprietăţi, cu o suprafaţă totală de jumătate de milion de metri pătraţi, pe care omul de afaceri Dinu Patriciu le deţine în această ţară. În total, firma sa DPGP are în protofoliu active imobiliare de circa un miliard de euro în cinci state europene, după ce a vândut şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă totală de 75.000 de metri pătraţi, pe care le deţinea în Suedia, în oraşul Karlstad. Omiul de afaceri a investit aproape pe tăcute peste hotare într-o bancă şi un complex imobiliar cu o valoare totală de 180 de milioane de dolari în Georgia, într-un producător olandez de turbine eoliene şi unul britanic de celule fotovoltaice, dar şi în compania aeriană londoneză Avolus. La fel de discret acţionează şi fami­lia Rapotan, din Galaţi, proprietara lanţului de maga­zine Arabesque. În afara unităţilor care funcţionează sub acest brand în Chişinău (din 2005), Sofia şi Belgrad (din 2007), compania gălăţeană deţine un lanţ de 17 magazine de materiale de construcţii în marile oraşe din Ucraina, unde operează sub numele „Budmax“. Goana după zăcăminte Lista firmelor pe care România nu le-a mai putut curpinde poate continua cu mai cunoscutul caz al Grup Servicii Petroliere SA (GSP). În toamna lui 2009, firma a câştigat un contract în valoare de 269 de milioane de dolari, pentru construcţia unui gazoduct submarin de 150 de kilometri în sudul Rusiei. Cu un an înainte, GSP construise şi instalase, tot în Marea Neagră, de această dată pentru TPAO (compania turcă de petrol şi gaze), o platformă de extracţie a gazelor naturale şi o conductă submarină, contract estimat la 100 de milioane de dolari. În acest an, două dintre platformele petroliere ale GSP au fost deplasate în Mexic, unde vor fora în apele teritoriale pentru compania locală Pemex. Și Prospecţiuni SA a lui Ovidiu Tender lucrează, de câţiva ani, în state din Africa ori Asia, unde caută de la petrol până la aur. „Principala condiţie pentru a putea lucra pe plan extern este să îţi doreşti asta. În rest, dacă faci lucrurile bine în domeniul tău în România, sunt foarte mari şanse să le faci la fel şi în străinătate“, spune omul de afaceri, subliniind totuşi că este necesară o documentare prealabilă asupra pieţei pe care o companie doreşte să pătrundă. El afirmă că, dacă ar fi ştiut cum merg lucrurile dincolo de graniţe, şi-ar fi extins mai devreme afacerile în afara României. Într-un domeniu relativ identic activează şi celebrul şi, în acelaşi timp, controversatul Frank Timiş. Acesta des­făşoară, prin diverse companii, ope­ra­ţiuni de exploatare şi explorare a minereurilor şi hidrocarburilor în Africa şi centrul Asiei, iar în ultimul timp firmele sale par să o ducă foarte bine - în vara lui 2010, el a vândut 25% dintr-un zăcământ de fier din Sierra Leone, pentru 1,5 miliarde de dolari, chinezilor de la Shandong Steel. De la telecom la autostrăzi De fapt, aproape că nu este sector în care antreprenorii locali să nu fi încercat marea cu degetul peste hotare. Florea Diaconu, de la Delta ACM, construieşte, pentru 67 de milioane de dolari, o autostradă de 20 de kilometri în Kurdistanul irakian şi este în tratative cu guvernul din Gabon pentru a livra locuinţe sociale prefabricate. Carpatair, firma de aviaţie cu sediul în Timişoara, operează zboruri în şapte ţări, inclusiv curse care nu au legătură cu România. Tot pe plan extern (în Europa şi nordul Africii) activează şi firma autohtonă Jetran Air, unde Ovidiu Tender a achiziţionat, în aprilie 2008, 51% din acţiuni pentru 45 de milioane de dolari. Cele opt avioane ale companiei efectuează zboruri charter pentru diverşi clienţi, inclusiv numeroase linii aeriene. Asta în timp ce RCS&RDS oferă servicii de telecomunicaţii clienţilor din şapte ţări în afara României (Serbia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Croaţia, Italia şi Spania). „Internaţionalizarea companiilor româneşti este un lucru dezirabil. Firmele care aleg să opereze şi în străinătate îşi scad nivelul de vulnerabilitate care apare din cauza prezenţei pe o singură piaţă şi îşi cresc veniturile“, explică Dragoş Pîslaru, de la GEA Strategy & Consulting. În plus, arată el, procesul este profitabil şi pentru stat la nivel fiscal. „Se tot spune că astfel de investiţii reprezintă capital local care pleacă peste hotare, în loc să fie pus la muncă în România. Este un lucru fals - în primul rând, nu decid să se extindă pe plan internaţional decât acele companii care au ajuns la saturaţie pe piaţa locală sau care au identificat nişe şi oportunităţi pe care aici nu le au“, spune Pîslaru. Nu toate firmele care s-au decis să treacă graniţa au avut însă noroc. Dacă în 2007 avea 35 de magazine în Italia, 25 în Franţa şi cinci în Ungaria, azi producătorul clujean de lenjerie Jolidon a renunţat la toate unităţile din străinătate şi îşi restructurează reţeaua internă. Victimele crizei O soartă similară a avut şi retailerul de încălţăminte şi marochinărie Leonardo. Înainte de criză, acesta opera 40 de magazine în străinătate (în Ungaria, Bulgaria şi Moldova). După ce şi-a declarat insolvenţa la finalul lui 2009, cu datorii de 100 de milioane de euro, compania a renunţat la pieţele externe, concentrându-se pe salvarea businessului din România. Firmelor autohtone care au fost silite să abandoneze redutele cucerite dincolo de graniţe li se adaugă cele care şi-au blocat sau amânat planurile de expansiune. După ce a deschis un magazin de mobilier de birou la Belgrad, în 2005, şi un hipermarket de mobilă şi decoraţiuni la Sofia, în care a investit 10 milioane de euro, în 2007, patronul Mobexpert spune că este preocupat, deocamdată, de stabilizarea afacerilor din ţară. „Planurile de acum câţiva ani erau legate de existenţa unei pieţe interne puternice, care să susţină şi investiţiile externe, având în vedere că, cel puţin la început, acestea nu sunt profitabile. Acum, cu problemele din România, extinderea peste hotare nu mai este o prioritate“, declară Dan Șucu. El arată că sunt prea puţine firme, fie ele româneşti sau străine, care se mai gândesc astăzi la expansiunea transfrontalieră. Asta nu înseamnă că, atunci când economia globală va intra într-o zodie mai bună, procesul nu trebuie să continue. Nu din cine ştie ce orgolii sau sentimente patriotice, ci pentru că este o necesitate. „O companie mare va ajunge, invariabil, să nu mai fie satisfăcută de piaţa internă, fie că vrea să vândă mai mult, fie că vrea să-şi diversifice activitatea. Din păcate, dacă în multe state autorităţile sprijină extinderea în străinătate, la noi nu există o politică publică de încurajare a investiţiilor externe“, afirmă Dragoş Pîslaru.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.