Dobânzile creditelor bancare s-au înscris pe un trend de scădere în urmă cu aproximativ doi ani. Pe măsură ce Banca Națională a redus în pași mici dobânda de politică monetară, ROBOR (dobânda luată în calcul de băncile comerciale pentru DAE la credite) a coborât la rândul ei. Din păcate, se pare că tendinţa s-a oprit.

Dobânda BNR a putut fi redusă, conform declarațiilor oficialilor, datorită micșorării indicatorului de creștere a prețurilor. Cu toate că  inflația continuă să se reducă, ajungând în prezent în teritoriu negativ, Banca Națională a decis să nu mai ţină cont nici de inflaţie, nici de nevoia de bani ieftini în economie şi a stopat măsurile care încurajau creditarea. Iar problema este mare pentru economie, cel puțin în actualul model, în care atât companiile, cât și populația au nevoie de împrumuturi pentru dezvoltare, economisirea fiind insuficientă.
Frâna pusă de BNR creditării este justificată de teama supraîncălzirii economiei printr-un consum care creşte prea repede. Din păcate, ultimele date arată că nici consumul, nici PIB-ul nu cresc prea mult. În aceste condiţii, înseamnă că menținerea actualelor dobânzi la credite este contra-productivă.

Inflația negativă scumpește creditul

Dobânda de politică monetară a BNR a coborât de la 4% la sfârșitul lui 2013 până la 1,75%, în mai anul acesta. Ulterior nu s-a mai modificat, deși existau premise. Facilitatea de depozit oferită de BNR a coborât, în aceeași perioadă de la 1% până la 0,25%, iar facilitatea de creditare de la 7%, până la 3,25%. Banca Națională a micșorat și ecartul dintre depozit și credit, de la șase puncte procentuale, până la trei puncte procentuale, dar diferența rămâne încă mare comparată cu cea practicată de zona euro.

Atât reducerea TVA la alimente, cât şi revenirea insuficientă a consumului au avut ca efect reducerea inflaţiei. În august, rata anuală a inflației a coborât la -1,9%, după o micșorare de 0,5% față de iulie. Alimentele s-au ieftinit cu 7%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,8%, iar serviciile cu 2%. Problema este că o inflație negativă mărește costul creditelor, atât al celor aflate în sold, cât și al celor noi. De aceea băncile ar trebui să reducă dobânda aferentă creditelor, însă semnalul trebuie să vină de la BNR.

„Deciziile băncii centrale de a nu acționa pentru a aduce înflația la țintă cresc costurile reale din economie”, spune Florin Cîțu, analist economic, care a calculat, anterior ultimelor date despre inflație, că rata reală pentru creditele în sold ajunge la 9,6% în martie 2016 și 8,6% pentru împrumuturile noi. Iar aici vorbim despre creditele de investiții, cu costuri mai mici decât cele de nevoi personale.

Dobânzi mari pentru nevoi personale

Pentru dobânda creditelor noi sau în sold este cea luată în calcul rata medie a dobânzilor de pe piața monetară interbancară. ROBOR la trei luni sau la șase luni este dobânda cea mai frecventă în calculul DAE al băncilor. ROBOR s-a aflat ca și restul dobânzilor pe un trend descendent, în prima parte a anului, când a ajuns la 1,2% (cea la trei luni), dar s-a oprit după decizia BNR. În prezent, se situează la 1,45%, după ce a fost chiar ușor mai mare. ROBOR la șase luni se află la 1,64%, la nouă luni la 1,68%, iar la 12 luni la 1,72%.  

Influența este directă asupra DAE pentru toate tipurile de credit. Cele de nevoie personale, care au și cele mai mari dobânzi, reușiseră să coboare la o singură cifră (adică sub 10%), la majoritatea băncilor, în urmă cu câteva luni, dar în prezent doar câteva mai au dobânzi care să nu fie de două cifre. Mai exact, pentru un credit de nevoi personale pe cinci ani, cea mai bună dobândă este la Banca Românească, cu 8,48% DAE, urmată de Idea Bank cu 8,61% și de Banca Transilvania cu 9,87%, conform Conso.ro. Aceste trei bănci sunt singurele cu DAE sub 10%, fără a lua în calcul ofertele speciale sau promoționale.

Dobânzile urcă până la aproape 16% la Raiffeisen Bank și aproape de 15% la BCR (care are însă și oferte speciale în care DAE coboară sub 10%) sau la Bancpost.

Euro este mai costisitor de leul

Creditele imobiliare se prezintă mai atractiv. Dobânzile pentru un împrumut pe 25 de ani pleacă de la un DAE de 4,29% la Veneto Banca (cu bonus pentru virarea venitului lunar), 4,41% la Alpha Bank și 4,49% la Raiffeisen Bank (tot cu salariul la bancă). De altfel, nu mai puțin de nouă bănci au DAE de sub 5% pentru acest tip de credit, iar cele mai mari dobânzi sunt la Banca Feroviară, cu 7,65%, Piraeus Bank cu 6,44% și Bancpost cu 5,66%.
Partea bună este că dobânzile aferente creditelor în euro sunt la același nivel. Un credit imobiliar în euro și aceleași condiții precum la lei vine cu un DAE de 4,79% la Alpha Bank, 4,8% la Veneto și 4,81% la Banca Transilvania, iar cel mai scump este tot la Banca Feroviară, cu 7,86%.

Pentru creditele de nevoi personale în euro oferta nici nu este prea generoasă, multe bănci eliminând deja aceste produse din ofertă. Dobânzile sunt mai mari decât la lei, începând cu 11,89% la Intesa Sanpaolo Bank și cu 12,69% la UniCredit Consumer Financing, pentru a încheia cu 16,71% la Veneto Banca. 

Este evident că BNR nu vrea să încurajeze creditarea, în acest moment, fiind îngrijorată de efectele pe care le poate avea noul Cod fiscal. Cu toate acestea, Banca Centrală va putea menține pe termen lung actualele dobânzi, doar dacă se schimbă ceva substanțial pe plan macroeconomic. Prin urmare, este de aşteptat ca,  până la finele anului, BNR să mai reducă dobânda de politică monetară.

Te-ar putea interesa și: