Cum ar funcționa taxa și ce ar viza
Propunerea, prezentată în cadrul unor consultări de la Cotroceni privind echilibrarea bugetară, prevede o taxă de valoare mică, dar aplicabilă oricărei plăți electronice din economie. Ea este criticată de Cristian Păun. Taxa ar urma să se aplice direct prin băncile comerciale sau procesatorii de plăți, care ar reține suma automat în momentul procesării tranzacției.
Mediul de afaceri susține că această măsură ar fi eficientă, imposibil de evitat și ar putea aduce la buget până la 50 de miliarde de lei anual. Totuși, lipsa detaliilor clare despre excepții, aplicabilitate și impactul cumulativ asupra contribuabililor ridică numeroase semne de întrebare.
Cristian Păun critică public ideea
Profesorul Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, a criticat public ideea, considerând-o o „taxă absurdă”. Într-o postare pe Facebook, el atrage atenția că acest impozit s-ar adăuga altor taxe deja existente pe vânzări, cum ar fi TVA și impozitul pe cifra de afaceri, rezultând într-o suprataxare a acelorași tranzacții.
„1. Dublează TVA: în principiu, nu poți pune două taxe pe vânzări. Nu poți avea și TVA și o taxă plătită când cumperi cu TVA. Procent din ceea ce cumperi. Ori una, ori alta. Sunt două taxe care fac același lucru. Sumă fixă / tranzacție e nasoală și nedreaptă rău. Desigur, guvernul o preferă pe cea pe plățile prin bănci pentru că nu are regularizare de TVA, încasează integral taxa.
Doar că, în acest caz, ar trebui renunțat la TVA. De fapt, chiar triplează TVA, având în vedere că avem și taxa pe cifra de afaceri astăzi în vigoare. Deci, în anumite cazuri, vom aplica 3 taxe diferite pe vânzări. Suntem de râsul lumii”, începe expertul.
Potrivit lui Păun, o astfel de taxă ar afecta toate plățile bancare uzuale — salarii, transferuri între conturi, depozite, credite sau achiziții de bunuri. El a dat exemple în care aceeași sumă ar putea fi impozitată de mai multe ori în lanțul unei tranzacții normale, fără nicio logică economică clară.
De asemenea, nu este clar ce tipuri de tranzacții ar urma să fie exceptate. Lipsa acestor clarificări ar putea transforma această taxă într-o sursă de abuz și confuzie fiscală.
„2. Nu este clar care vor fi excepțiile. Și vor trebui să fie foarte multe. Altfel, taxa devine extrem de nocivă și abuzivă. De exemplu: eu primesc banii de la angajator prin transfer bancar din contul lui în contul meu. Impozitul apare. Apoi, eu plătesc din acest cont la magazin. Mai apare odată impozitul. De ce îl plătesc de două ori? Sau: îmi transfer bani în contul de economii.
Plătesc impozit. Scot depozitul și dobânda. Plătesc iar impozitul. Îl plătesc de două ori? Când iau un credit, banii se transferă în contul curent al debitorului. Se va plăti impozit? Apoi, fiecare rambursare se face din cont în cont. Se va plăti impozit? De două ori? Excepțiile numeroase vor face legea inaplicabilă”, atrage atenția Păun.
Efecte negative estimate
O altă problemă este că o astfel de taxă ar fi dificil de aplicat în cazul tranzacțiilor realizate prin criptomonede sau prin metode alternative, cum ar fi portofelele digitale descentralizate. Aceste instrumente pot evita cu ușurință sistemele bancare clasice și, implicit, orice taxă colectată automat prin bănci.
„3. Impozitul nu va putea să taxeze plățile dintre doi cu crypto. Niciodată. Doar dacă cel care primește crypto vrea bani în numerar. Dar, poate obține numerar din străinătate. De la vecini. Poate evita ușor taxa asta”, susține el.
Cristian Păun spune că o taxă universală pe plăți ar putea descuraja folosirea băncilor și ar încuraja populația și firmele să revină la plăți în numerar, exact în sens invers față de tendințele internaționale. Acest comportament ar reduce gradul de bancarizare și ar slăbi și mai mult sistemul financiar românesc, deja considerat slab în comparație cu media UE.
Pe termen lung, în loc să aducă venituri suplimentare, măsura ar putea alimenta economia subterană și crește evaziunea fiscală, mai ales în sectoarele unde plățile cash sunt ușor de mascat.
„4. Impozitul va încuraja evitarea băncilor, evitarea plăților electronice. Vom trece toți pe numerar. Angajatorii vor reveni la plățile cu numerar. Crește evaziunea. 5. Preferința pentru numerar va definanciariza și mai mult România. Intermediarii financiari vor pierde. Oricum au cel mai mic câștig / client din toată UE în momentul de față.
Sectorul bancar va fi puternic zdruncinat. El este important pentru economisiri, pentru dezvoltare, pentru acumulare de capital. Și așa suntem la pământ cu intermedierea financiară. Încă un motiv să fim și mai la pământ. Nu știu cine îl sfătuiește pe Nicușor Dan, dar numai în belele îl bagă. Numai aberații, care mai de care, apar în spațiul public.
Așteptările sunt extrem de mari. Și nu în direcția unor astfel de aberații… Oameni vor altceva. Nu amatorismul pesedisto-socialist din ultimele decenii”, încheie Cristian Păun.
