ONU a lansat un nou indice ecologic care măsoară nu doar bogăţia economică, ci şi capitalul natural, pe care l-a prezentat  cu ocazia conferinţei Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUE) dedicate dezvoltării durabile Rio+20.
Acest "PIB verde", sau indice al bogăţiei globale (IWI) caută să ţină seama de "toate componentele resurselor unei ţări" şi de evoluţia lor în timp, subliniază PNUE în raportul său. IWI furnizează astfel "starea reală a resurselor ţării şi durabilitatea creşterii sale economice", în timp Produsul Intern Brut (PIB) şi indicele de dezvoltare umană (IDH) nu se calculează decât pe termen scurt. IDH este calculat pe baza speranţei de viaţă, a nivelului educaţiei şi a nivelului de trai.
Documentul analizează situaţia în 20 de ţări, reprezentând 56 % din populaţia mondială şi 72 % din PIB, în perioada 1990-2008: Africa de Sud, Arabia Saudită, Australia, Brazilia, Canada, Chile, China, Columbia, Ecuador, Franţa, Germania, India, Japonia, Kenya, Marea Britanie, Nigeria, Norvegia, Rusia, SUA şi Venezuela. O paletă care integrează toate nivelurile veniturilor, cu ţări al căror capital natural – ca petrolul, mineralele şi pădurile – este important pentru nivelul producţiei.

În această perioadă, PIB-ul a crescut cu 422% în China, cu 37% în SUA, cu 31% în Brazilia şi cu 24 % în Africa de Sud. Privit prin prisma noului indice, economia chineză rămâne cea mai performantă, dar nu creşte cu mai mult de 45 %, cea a Braziliei cu 18 % şi cea a SUA cu 13 %. Economia Africii de Sud s-a diminuat cu 1 %.

Această situaţie se explică prin distrugerea capitalului natural care a scăzut cu 17 % în China în aproape 20 de ani, cu 20 % în SUA, cu 33 % în Africa de Sud şi cu 25 % în Brazilia. Japonia este singura dintre cele 20 de ţări care şi-a majorat capitalul natural prin extinderea pădurilor.

Capitalul natural include atât resursele regenerabile, cât şi cele neregenerabile, precum combustibilii fosili, pădurile şi rezervele de peşte. În general, cu cât populaţia creşte, cu atât indicele scade, relevă raportul.

Germania şi Franţa – aflate pe locurile 13 şi, respectiv, 14 în ordinea PIB-urilor şi pe locurile 10 şi 9 în clasamentul IDH – ocupă locuri mult mai bune în materie de IWI, clasându-se pe locurile 2 şi 3. SUA – aflate pe locul 9 la PIB şi 19 la IDH – s-au clasat pe locul 10 la IWI.

IWI ar trebui revizuit din doi în doi ani, iar domeniul său de acoperire să fie extins pentru a servi drept instrument de referinţă politicienilor, conchide raportul.