România se scufundă în datorii avem un deficit de 56 de miliarde de lei în doar patru luni
România trăiește pe datorie. Iar nota de plată se umflă lună de lună. După doar patru luni din anul 2025, statul a cheltuit cu 56 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, echivalentul a aproape 11 miliarde de euro. În termeni mai direcți, fiecare român – indiferent dacă a votat, dacă muncește, dacă își plătește taxele sau nu – s-a îndatorat cu încă 700 de euro. Și asta în condițiile în care pensiile și salariile au fost înghețate, taxele au crescut, iar facilitățile fiscale pentru industrii-cheie au fost tăiate.
Victor Ponta: 700 de euro datorie în plus pentru fiecare român, în doar patru luni
Victor Ponta trage un nou semnal de alarmă privind situația economică a României, într-o postare publicată pe rețelele sociale. Acesta susține că, în primele patru luni ale anului 2025, România a acumulat un deficit bugetar de peste 11 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu o datorie suplimentară de aproximativ 700 de euro pentru fiecare cetățean.
„Cam ce v-ați fi dorit să faceți cu 700 de euro în primele patru luni din 2025?
Nu mai contează – nu o să faceți nimic, pentru că deja sunteți datori cu acești bani!
E ceva profund „putred” în administrația României. În doar patru luni din anul 2025, am mai adăugat o „gaură” de 11 miliarde de euro. Sau, dacă vreți altfel spus, fiecare român s-a îndatorat cu încă 700 de euro.
Asta în condițiile în care pensiile și salariile au fost înghețate, facilitățile fiscale pentru domenii esențiale au fost eliminate, iar taxele au crescut.
Avem un președinte nou – dar va guverna cu aceeași oameni care au fost până acum, deși românii i-au sancționat la vot.
Oare mai avem motive de speranță?”, a scris Victor Ponta pe Facebook.
Criticile sale vin într-un context economic tensionat pentru România, marcat de măsuri de austeritate, înghețarea pensiilor și salariilor, eliminarea unor facilități fiscale considerate vitale pentru sectoare-cheie și creșteri de taxe. Toate acestea, spune fostul prim-ministru, au fost implementate fără rezultate vizibile, în condițiile în care gaura bugetară continuă să se adâncească.
De asemenea, Ponta exprimă îndoieli privind capacitatea noii administrații prezidențiale de a schimba direcția, acuzând lipsa unei reale schimbări de garnitură politică.
Cresc veniturile la bugetul, dar cheltuielile scapă de sub control
Deși noul președinte al României, Nicușor Dan, a admis existența unei „probleme grave de deficit”, iar Banca Națională avertizează asupra riscurilor sistemice, guvernul continuă să funcționeze după un model care pare mai degrabă să conserve dezechilibrele decât să le corecteze.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică faptul că veniturile statului în perioada ianuarie–aprilie 2025 s-au ridicat la 199,92 miliarde lei, înregistrând o creștere de 9,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere a fost susținută în special de:
- impozitul pe salarii și venit, în valoare de 19,62 miliarde lei (+25,8%);
- impozitul pe dividende, care a cunoscut o explozie de +103,4%, ca efect al profiturilor raportate în 2024;
TVA net de 39,04 miliarde lei, în creștere ușoară (+1,2%).
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au urcat la 255,89 miliarde lei, cu 6,6% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. O mare parte din acești bani au fost direcționați către:
- cheltuieli de personal: 56,55 miliarde lei (+12,4%);
- asistență socială: 85,62 miliarde lei (+2,3%), ca urmare a recalculării pensiilor;
- dobânzi: 20,42 miliarde lei (+48%), reflectând presiunea crescută a datoriei publice;
- bunuri și servicii: 30,53 miliarde lei (+0,8%);
- subvenții: 4,92 miliarde lei, din care o parte importantă a mers către transport public, agricultură și compensarea prețurilor la energie.
O administrație cu buzunare largi, dar viziune îngustă
Contradicția e evidentă. Statul strânge mai mulți bani de la contribuabili, dar cheltuiește fără măsură. Creșterea cheltuielilor de personal cu peste 12% este greu de explicat în condițiile în care discursul oficial vorbește despre „austeritate”. La fel, datoria tot mai scumpă pare ignorată în planificarea pe termen mediu.
Economiștii vorbesc deja despre o problemă de structură pentru România. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a fost tranșant și spune că nu poți tăia 30 de miliarde de lei până la sfârșitul anului.
„Eu nu cred aşa ceva. Nu cred. Dacă vă uitaţi la structura bugetului public, o să observaţi că de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii. Dacă cineva se încumetă. În primul rând, nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei. Decretăm de mâine că tăiem salarii şi pensii la oameni. Poţi, într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi serviciilor”, a spus Dăianu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a subliniat că problema principală nu este cursul valutar, ci capacitatea dificilă de a finanța în mod sustenabil deficitul bugetar. El a avertizat că reducerea cheltuielilor implică riscuri recesioniste, iar sectoarele esențiale precum educația, sănătatea și apărarea sunt deja subfinanțate. Potrivit guvernatorului BNR, nu mai există spațiu pentru tăieri fără a afecta grav serviciile publice și bunăstarea socială.
„Problema principală a noastră nu este cursul, ci este finanțarea deficitului, finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare. Trebuie multă încredere. N-ai de unde să tai foarte rapid cheltuielile, ci poate cel mult să tai de la investiții. Nu se pot tăia salarii, sau să dai oameni afară rapid. Ăștia sunt povești!”
Nicușor Dan a pledat pentru reforme fiscale și stabilitate
Nicușor Dan a pledat, în primul său discurs ca președinte, pentru reforme fiscale și mesaje de stabilitate. Dar realitatea politică este că va trebui să colaboreze cu aceeași clasă politică pe care electoratul a penalizat-o. Iar reformele – dacă vor veni – vor trebui să răspundă nu doar unui deficit bugetar, ci și unui deficit de încredere, de eficiență și de direcție.
„Pe termen scurt, România are o problemă a deficitului. Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este interesul național ca această coaliție să facă reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să dea mesaje de stabilitate”, este mesajul transmis de Nicușor Dan în plenul Parlamentului.
România nu are o problemă de aritmetică, ci de viziune guvernamentală. Împrumutăm bani pentru a susține un aparat public supradimensionat și ineficient, în loc să investim în domenii care ar putea genera dezvoltare sustenabilă: educație, infrastructură, inovație.
BNR propune un scenariu de ajustare treptată, de tip „dietă bugetară”, cu reducerea deficitului cu 0,7–1% din PIB pe an, dar fără tăieri abrupte. Soluția ar presupune o creștere economică de minimum 2–3% anual și o mai bună colectare a taxelor – un obiectiv ambițios în condițiile actualei birocrații și ale evaziunii fiscale endemice.
Până atunci, însă, românii plătesc mai mult, primesc mai puțin și sunt datori cu sume pe care nu le-au cheltuit, dar care le vor afecta viitorul.
