În ultimul an, pensia medie din România a crescut cu 227 de lei, de la 1.423 de lei până la 1.650 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Creşterile pe coşul de consum anulează majorările de pensii din România

Totuşi, majorarea a fost anulată în mare parte de către inflaţie, iar peste jumătate dintre pensionarii din România sunt departe de un trai decent cu banii pe care-i primesc lunar de la statul român.

Analistul financiar Claudiu Vuță atrage atenţia că nu trebuie să privim doar la inflaţie, ci şi la produsele cele mai cumpărate de către români şi cum s-au scumpit acestea în ultimii ani.

“Pensiile au crescut valoric, numai că inflația ‘roade’ din aceste creșteri. Chiar dacă inflația va fi 4% în acest an, nu trebuie să ne uităm la această cifră, ci la creșterile pe coșul de consum. Adică trebuie să ne uităm la cât costă cele mai cumpărate produse de către români.

Spre exemplu, o pâine costa acum vreo trei ani 2,5 lei, iar acum media a ajuns la 4,5 lei, la fel și sucurile carbogazoase care înainte costau 3 lei o sticlă de 2l, iar acum au ajuns la 4,5 sau 5 lei sticla. Aceeași regulă se aplică și la legume și toate produsele care sunt cele mai cumpărate de români”, a explicat Claudiu Vuță pentru Europa Liberă.

Peste 1,2 milioane de pensionari primesc mai puţin de 1.000 de lei lunar; 350.000 dintre aceştia, chiar mai puţin de 500 de lei

Datele Casei Naţionale de Pensii pentru luna mai 2021 indică faptul că mai bine de 1,2 milioane de români primesc o pensie mai mică de 1.000 de lei. Dintre acestia, 350.000 au o pensie mai mică de 500 de lei, iar alți 340.000 de pensionari câștigă între 501 și 700 de lei.

Claudiu Vuță atrage atenţia că, pentru aceşti pensionari cu indemnizaţii foarte mici, singura preocupare este asigurarea traiului zilnic. Ei nu au vreun motiv să se gândească vreodată la o vacanță, sau la o investiție.

“Pe el îl interesează să aibă ce să pună pe masă și dacă are bani de medicamente. Acești români duc o viață foarte grea. Numai că realitatea românilor care încearcă să supraviețuiască nu se compară cu cea a declarațiilor politice pe care le dau partidele indiferent că sunt la putere sau nu. Politicieni încearcă să dea mesaje pozitive, care să liniștească oamenii și să scoată în evidență o guvernare pozitivă bună”, mai spune analistul, membru al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Trecerea graduală de la Pilonul I la Pilonul II şi o majorare a nivelului de contribuţie la acesta din urmă, o posibilă soluţie

El consideră că nu există o soluţie pe termen scurt în România, pentru că “nu ai cum să dai, de mâine, pensii de 1.000 de euro”, iar majorarea vârstei de pensie nu este o soluţie viabilă.

“Nu va rezolva nimic (majorarea vârstei de pensionare – n.red.), doar va mai amâna cu încă doi ani, timp în care statul, în mod ipocrit, speră ca mulți din acei oameni să dispară fizic și să nu le mai plătească nimic.

Liberalii propun acum ca până în 2024 se ridice nivelul de contribuție la Pilonul II la până 4,75%. Însă haide să fim și mai generoși și să ne propunem ca în fiecare an până în 2035 să îl ridicăm cu 0,25% pe an. De ce nu facem asta? Ar însemna că în vreo 10-15 ani vom duce contribuția de la 3,75% cât e acum undeva la 8%”, a declarat Claudiu Vuţă.

“Noi nu avem niciun plan de țară prin care să creștem bunăstarea. În prezent, nu facem decât să ne împărțim sărăcia. Mi-ar plăcea să văd o trecere graduală de la un Pilon I la un Pilon II de pensii care va produce randamente nominale în funcție de de fiecare contributor. Cât ai plătit la pensie cu randament, cu investiții, atât vei primi la pensie peste 35 de ani”, a mai spus analistul.

Sursă foto: Pixabay