Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75.655 de persoane). 

Totodată, datele INS mai arată că populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,2%). La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,634 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% faţă 1 ianuarie 2015. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2016 a fost de 10,107 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. 

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane (3,436 milioane faţă de 3,059 milioane de persoane). 

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, s-a remarcat scăderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016). 

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de la 17,0% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016. Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2016). 

România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 58.000 de persoane. 

În cursul anului 2015, spre deosebire de anul 2014, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,6%). 

De asemenea, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-57.932 persoane). 

Te-ar putea interesa și: