Cum se pot scadea din gestiune bunurile degradate moral si fizic existente in stoc la finele unui exercitiu financiar la o societate comerciala aflata in regim de microintreprindere? Se colecteaza TVA? Se calculeaza impozit? 3%?

Eliza Radu -Bacau




La inventarierea efectuata la sfarsitul anului, pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare ori greu vandabile, se intocmesc liste de inventariere separate. In procesul-verbal privind rezultatele inventarierii se vor mentiona propunerile comisiei cu privire la declasarea sau casarea unor stocuri, pe baza acestora stabilindu-se scaderea din gestiune a bunurilor care nu se mai utilizeaza sau nu mai pot fi valorificate.



Potrivit Codului fiscal, in conditiile stabilite prin normele metodologice ale acestuia, bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, nu constituie livrare de bunuri, deci nu se colecteaza taxa pe valoarea adaugata la scoaterea din evidenta a acestora.

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, conditiile ce trebuie indeplinite in mod cumulativ sunt urmatoarele: bunurile nu sunt imputabile, degradarea calitativa a bunurilor are cauze obiective, dovedite cu documente, se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. De asemenea, casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar si inainte de expirarea duratei normale, nu constituie livrare de bunuri din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.


In categoria bunurilor degradate calitativ, se incadreaza si ziarele, revistele, cartile, manualele scolare, care sunt returnate de catre difuzori si care nu mai pot fi valorificate.
In ceea ce priveste impozitarea microintreprinderilor platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, potrivit reglementarilor in vigoare, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a “Conturi de venituri”, cu exceptia celor inregistrate in: “Variatia stocurilor”, “Venituri din productia de imobilizari necorporale”, “Venituri din productia de imobilizari corporale”, “Alte venituri din exploatare” analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse similare pentru finantarea investitiilor, “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” si “Venituri financiare din provizioane”, veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, precum si veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.


Doar din punctul de vedere al impozitului pe profit se prevede ca sunt cheltuieli nedeductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata.

In concluzie, la scaderea din gestiune a bunurilor degradate moral si fizic, in cazul unei microintreprinderi platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor nu se calculeaza nici un impozit si se colecteaza taxa pe valoarea adaugata doar daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate.




Am o firma de software si as dori mai multe informatii despre reducerea impozitului pentru programatori.


Vlad Paraschiv – Bucuresti




Conform prevederilor art. 57, alin. (4), lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit.



In acest sens, potrivit Ordinului nr. 189 din 20/05/2004, prin activitati de creatie de programe pentru calculator se intelege:


1. activitati de realizare a analizei in vederea definirii specificatiilor pentru construirea efectiva a sistemelor informatice, susceptibile sa raspunda cerintelor utilizatorilor – ocupatia Analist;


2. activitati de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificatii predefinite, si asamblarea lor in sisteme coerente, inclusiv testarea in vederea asigurarii conformitatii cu specificatiile – ocupatia Programator;


3. activitati care combina aptitudinile analitice si de proiectare, bazate pe cunostinte de specialitate, cu cunostinte in utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, in vederea producerii si implementarii unor solutii functionale care sa corespunda cerintelor predefinite ori unor necesitati organizationale – ocupatia Proiectant de sistem informatic;


4. activitati care combina aptitudinile analitice si de proiectare cu cunostinte adecvate de tehnologie software si hardware, in vederea definirii, proiectarii, realizarii, testarii, implementarii si modificarii sistemelor informatice ce contin software ca principala componenta – ocupatia Inginer/Programator de sistem informatic;


5. activitati de furnizare a expertizei de specialitate si a asistentei practice in managementul sistemelor de baze de date si in utilizarea datelor informatice pentru a raspunde cerintelor sistemului informatic in orice moment al ciclului de viata, in conformitate cu criteriile de calitate definite – ocupatia Administrator de baze de date;


6. activitati de adaptare si/sau de armonizare a solutiilor hardware, software si a sistemelor de operare, precum si a aplicatiilor existente sau proiectate la necesitatle reale sau estimate ale utilizatorilor, in vederea indeplinirii cerintelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de raspuns) – ocupatia Inginer software;


7. activitati de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicatiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului si urmarirea cerintelor proiectelor (informatii/date necesare, programare, analiza). Managerii de proiect dezvolta, planifica, analizeaza, estimeaza si stabilesc prioritatile aferente componentelor ce urmeaza sa fie realizate, precum si fazele si termenele de executie a proiectelor – ocupatia Manager de proiect informatic.
Angajatii agentilor economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei in conformitate cu legislatia in vigoare, al caror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 7221, 7222), beneficiaza de scutirea de impozit pe venit, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:




1. posturile pe care sunt angajati corespund listei cuprinzand ocupatiile mentionate mai sus;


2. postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatica, evidentiat in organigrama
angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, directie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;


3. au diploma de absolvire a unei forme de invatamant superior de lunga durata, eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata, avand inscrisa una dintre specializarile: Automatica si informatica industriala, Calculatoare, Inginerie electrica si calculatoare, Electronica, Electronica aplicata, Electronica si telecomunicatii, Comunicatii, Matematica, Matematica informatica, Informatica, Informatica economica, Informatica aplicata, Cibernetica si informatica economica, Cibernetica si previziune economica, Contabilitate si informatica de gestiune si presteaza efectiv una dintre activitatile specifice enumerate;


4. angajatorul a realizat in anul fiscal precedent si a inregistrat distinct in balantele analitice, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator destinate comercializarii pe baza de contract, un venit anual de cel putin echivalentul in lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, aferent fiecarei luni in care s-a inregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiaza de scutirea de impozit pe venit.
Documentele justificative necesare sunt: actul constitutiv, organigrama angajatorului, fisa postului, copie legalizata de pe diploma de absolvire, carnetul de munca sau copie de pe carnetul de munca, statul de plata intocmit separat pentru angajatii care beneficiaza de scutirea de impozit pe venit (care va fi depus lunar la inspectoratele teritoriale de munca), comanda interna, aprobata de organul de conducere abilitat al angajatorului, care sa ateste procesul de creare de programe pentru calculator, balanta analitica in care sa fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator. Dosarul cuprinzand documentele justificative trebuie pastrat la sediul angajatorului in vederea controlului.


Incadrarea unei persoane in categoriile de activitati sau de ocupatii, in scopul beneficierii de scutirea de impozit pe venit prevazuta de Codul fiscal constituie responsabilitatea angajatorului.




Cat trebuie sa fie maximul plafonului de casa in lei?

Patricia Diaconu – Iasi




Prevederile legate de plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice la sfarsitul fiecarei zile erau mentionate la alineatul 6 al articolului 5 din Ordonanta nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 131/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
In Ordonanta nr. 94/2004 publicata in Monitorul Oficial, nr. 803 din 31/08/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, la art. II sunt specificate plafoanele maxime de casa care intra in vigoare incepand cu data de 04.10.2004, dupa cum urmeaza: “Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depasi la sfarsitul fiecarei zile plafonul de 50.000.000 lei. Se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni programate, pe baza de documente justificative, cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora.”
Aceasta Ordonanta a fost aprobata de Legea nr. 507/2004 publicata in Monitorul Oficial, nr. 1080 din 19/11/2004, prin care sunt abrogate prevederile legate de plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice la sfarsitul fiecarei zile din Ordonanta nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.
In concluzie, in prezent sumele aflate in casierie nu mai sunt plafonate.