Studiul a fost concentrat pe un eşantion format din 3 publicuri ţintă: persoane care beneficiază de servicii medicale pentru o tulburare legată de consumul de alcool (603 respondenţi), persoane care au un consum problematic de alcool, dar nu apelează la servicii medicale  (601 respondenţi), şi medici (546 respondenţi), iar în urma evaluării rezultatelor, experţii ALIAT au desprins 3 concluzii majore:

Lipsa programelor de formare, obligatorii şi continue în curricula universitară şi postuniversitară

Medicii care au participat la studiu nu urmează deloc, sau urmează în foarte puţine cazuri programe de  formare în domeniul prevenirii şi tratării abuzului şi dependenţei de alcool.

76% dintre medicii psihiatri intervievaţi consideră că aceste programe sunt foarte utile, însă peste 50% dintre ei nu au urmat un curs de formare în ultimii 3 ani. 33% nu au urmat niciodată un astfel de curs. În rândul medicilor de familie şi al celor de alte specializări, 65% nu au participat niciodată la un program de formare în domeniul consumului problematic de alcool.

Mai mult, majoritate a medicilor (peste 80%) nu ştiu de existenţa unor programe de formare obligatorie sau continuă în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de substanţe.

Stigmatizarea persoanelor cu un consum problematic de alcool

Majoritatea medicilor, pacienţilor şi persoanelor cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii au recunoscut  că principala barieră în calea accesării serviciilor de către persoanele cu un consum problematic de alcool este stigma, ruşinea şi oprobiul social.

70% dintre medicii specialişti intervievaţi, peste 50% dintre persoanele care beneficiază de servicii pentru tratarea acestei probleme şi 80% dintre persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala barieră în accesarea acestor servicii.

Sistemul de servicii de sănătate din domeniul consumului problematic de alcool este inaccesibil
    
Serviciile nu ajung la pătura mai tânără a populaţiei, iar femeile sunt mult sub-reprezentate printre beneficiarii serviciilor de sănătate.

Peste 80% din persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii nu cunosc instituţii sau servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependenţă de alcool în judeţul de reşedinţă.

Mai mult de jumătate dintre persoanele care apelează la servicii tind să fie de vârstă mai mare de 50 de ani, când este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenţei de alcool. Medicii de familie depistează tulburările legate de consumul de alcool numai în stadii avansate.

Studiul a fost iniţiat de către ALIAT în colaborare cu agenţia de cercetare sociologică Totem Communication, în cadrul platformei Alcohelp – platformă realizată cu finanţare din partea Heineken Romania.

Te-ar putea interesa și: