Trebuie spus că noul regulament al BNR transpune de fapt directivele europene referitoare la limitarea pe cât posibil a riscului valutar pentru debitorii care au venituri în altă monedă decât a creditului.
Astfel, cele mai “afectate” de noua legislație sunt chiar creditele în valută, mai exact, cele de consum, indiferent dacă sunt garantate sau negarantate. Creditele ipotecare în valută au scăpat de modificări majore, întrucât oricum erau greu accesibile.
Pentru creditele de consum ( sau nevoi personale) în valută, principalul impact vine din limitarea la maximum 5 ani a perioadei de rambursare, în condițiile în care până acum băncile practicau la adăpostul unei garanții ipotecare și maturități de 30-35 de ani. Practic, BNR dorește acum, poate tardiv, să evite drame de genul executării casei părinților pusă garanție de copil la achiziția unei mașini sau credit pentru cine știe ce nevoi nebunești.
După cum se poate vedea în al doilea grafic și în tabelul de jos, limitarea perioadei de împrumut la maximum 5 ani este dublată de alte trei măsuri prudențiale menite să reducă pe cât posibil riscul de intrare în incapacitate de plată a debitorilor. Dacă vorbim de creditele de consum în euro, căci în alte valute nu prea se acordă, BNR cere băncilor să ia în considerare la calcularea gradului de îndatorare riscul creșterii cursului cu 35,5%, al scăderii veniturilor cu 6% și al majorării dobânzii cu 0,6 puncte procentuale. Aceste trei măsuri reduc suma maxim contractabilă cu circa 35%, iar din limitarea maturității la doar 5 ani sumele maxim accesibile scad și mai mult, în unele cazuri și cu mai mult de trei sferturi.

În cazul creditelor ipotecare în valută, singurele schimbări apar la nivelul ponderii finanțării în total garanție (Loan to Value – LTV). Astfel, la creditele ipotecare în lei, băncile nu pot finanța mai mult de 85% din valoarea garanției constituite, în vreme ce la creditele în euro, LTV nu poate depăși 75%, iar la cele în alte valute – 60%.
Programul Prima Casă a scăpat total de aplicarea noului regulament, astfel că pe partea finanțării ipotecare va rămâne cel mai atractiv produs, dat fiind avansul mimim de doar 5%, precum și marja de numai 4% la creditele în euro.

În ceea ce privește creditele de consum în lei, modificările țin, de asemenea, de limitarea la maximum 5 ani a perioadei de rambursare, precum și de riscul de scădere a veniturilor și de creștere a dobânzii. Acestea tipuri de credite se acordau anterior pe maximum 10 ani, iar maturitatea medie practicată de bănci era de 7 ani. Impactul regulamentului îl putem vedea în primul grafic și în tabelul de jos.
Deși vorbim de credite în moneda națională, sumele maxim accesibile scad consistent, cam cu 25-30% pe medie, însă mult mai puțin decât în cazul celor în valută, unde accesul este redus cu circa 60% pe medie. Ca să nu mai spunem că pentru orice credit în valută, clienții trebuie să aducă garanții reale/persoanale reprezentând 133% din valoarea creditului.