Dezvoltarea afacerilor creează premise pentru creşterea ofertelor românilor plecaţi în străinătate. Angajatorii se duc după ei prin Europa şi îi atrag cu posturi relativ bine plătite, dar cu perspective de avansare pe care puţini le pot atinge în străinătate.

Liderul sindical de la Blocul Naţional Sindical, Dumitru Costin, declara zilele trecute, într-o conferinţă de presă, că dacă ar fi să dăm curs solicitărilor de angajare venite din străinătate, în acest moment, am rămâne fără angajaţi în România. Migrarea românilor pe piaţa europeană a început însă şi în sens invers. Companiile din România, în special cele multinaţionale, au început să recruteze românii plecaţi la studii în străinătate sau pe cei care au dobândit acolo o experienţă bogată. Dovadă participarea directorilor de resurse umane de la Automobile Dacia, L’Oréal, BRD şi multe altele la târgul de joburi organizat recent la Paris. „În urma participării la un congres al românilor care studiază şi lucrează în Franţa, am intervievat peste o sută de persoane, cu precădere tineri, care s-au arătat interesaţi în mare parte de revenirea în ţară şi, în mod special, de oferta BRD.

Domeniile pentru care aceştia optează acoperă o paletă largă de meserii şi specializări, de la analiza financiară, vânzări, managementul riscului, trezorerie până la expertiza în evaluări, informatică, juridic, resurse umane, comerţ internaţional şi achiziţii“, declară pentru revista Capital Florin Luca, directorul de resurse umane de la BRD Groupe Société Générale. Acest gen de recrutare se practică de mai mulţi ani în bancă, aşa încât managementul se laudă cu un grup consistent de români adus din străinătate. „Noi am reuşit să atragem şi să recrutăm din străinătate în ultimii trei ani în jur de 20 de tineri (cei mai mulţi din Franţa), care au urmat studii diverse de specialitate. După angajarea lor în BRD, aceştia au fost incluşi în programe specifice pe meserii denumite generic „Viviers“ şi, ulterior, au fost orientaţi către posturi de specialitate în diverse arii ale băncii.“
Deşi nu mai credem în miracole, iată că, în sfârşit, creşterea economică a României a început să atragă nu numai investitori, ci şi talente.

Firmele de recrutare primesc acum şi CV-uri ale românilor care vor să se întoarcă în România. Proporţia este în favoarea celor care pleacă, recunoaşte Andreea Lupan, manager general la Barnett McCall General Recruitment. „Ofertele din afară sunt încă puternice şi atrăgătoare, motiv pentru care proporţia este deocamdată 90/10 în balanţa ieşirilor şi a intrărilor în România.“ De regulă, cei care se reîntorc în ţară provin din rândul tinerilor care nu s-au adaptat emoţional sau cultural în străinătate, dar şi din rândul persoanelor cu experienţă, care devin conştiente că nu mai au şanse să evolueze profesional, deoarece pentru posturi de conducere, de regulă, sunt preferaţi naţionalii. „Primul motiv, pe de parte cel mai frecvent întâlnit, este dorul de casă, familie, ţară, prieteni. Un alt motiv este incapacitatea sau, frecvent, lipsa de dorinţă de a se adapta în altă ţară. Românii aflaţi în această situaţie se simt permanent outsideri şi se întorc cu prima ocazie“, explică Rudolf Fedorovici, consultant la Advice Human Resources. Mai există unul însă, tot mai frecvent întâlnit în ultima vreme, repatrierea asigurată de angajatori. Rudolf Fedorovici consideră că multe companii profită de abilităţile managerilor români şi, atunci când dezvoltă operaţiuni locale, le propun repatrierea pe o poziţie de senior management. „Toata lumea iese în avantaj: compania are un manager care îi asigură afinitatea culturală, iar românul se întoarce acasă pentru şi într-o poziţie egală cu cea din străinătate.“

Românii reîntorşi din Europa sunt mai rezonabili

Cei mai mulţi repatriaţi provin din Europa. Angajatorii îi preferă nu numai pentru competenţele şi cunoştinţele acumulate, ci şi pentru faptul că sunt mai rezonabili decât candidaţii locali, cum s-ar zice. Sunt mai rezonabili şi prin comparaţie cu românii plecaţi la muncă pe alte continente. „Cei care doresc să se întoarcă din SUA au cerinţe mai mari, apreciază Daniela Necefor, director general la Total Business Solutions, dar mai apare încă o problemă: sunt mai greu de contactat, mai greu de intervievat.“

Importantă este şi vârsta celor care doresc să revină. Românii din categoria de vârstă cuprinsă între 38 şi 44 de ani sunt, în opinia Danielei Necefor, „mai cu picioarele pe pământ“. Aceştia fac parte dintre cei plecaţi în urmă cu şapte-zece ani şi care acum au ajuns în poziţii de conducere în diverse companii din străinătate. „Motivul întoarcerii este acela că pot reveni deja pe aceeaşi poziţie sau chiar mai sus, pe aproximativ acelaşi pachet salarial şi astfel pot fi din nou lângă familie şi prieteni. Sunt cei care au plecat deoarece aici nu au avut posibilitatea pregătirii şi avansării corespunzătoare în carieră la acel moment“. Au obţinut ce au dorit în străinătate, explică Necefor, şi acum se întorc, arătând clar că se poate. „Ei doresc să revină fără a cere în plus locuinţă, pentru că au fost prevăzători şi nu au vândut-o între timp. Aceştia cer pentru o poziţie de top între 2.500 şi 5.000 de euro, plus maşină şi, în general, preferă start-up-uri.“

Dezvoltarea unei afaceri este o mare provocare profesională, cu efecte benefice pentru toată lumea. Andreea Lupan apreciază că experienţa obţinută în alte ţări îi ajută să privească global modul de desfăşurare a afacerii şi mai organizat, să fie mai concentraţi pe scopurile lor, îmbinate cu scopurile companiei din care fac parte.
Cei care doresc să se întoarcă sunt din toate domeniile, cu excepţia IT-ului. Oferte atractive sunt nu numai în management, ci şi în comerţ sau vânzări. Cristina Săvuică, director-asociat la Lugera&Makler ţine să puncteze însă că pentru muncitorii necalificaţi, perspectivele reîntoarcerii în ţară sunt extrem de restrânse. Nu trebuie să ne îmbătăm însă cu apă rece.

Recrutarea este cu dus şi întors, dar ieşirile rămân în continuare mari. „În prezent, România se confruntă cu o criză de specialişti în diverse domenii (mai accentuată în IT, spre exemplu), cărora li se oferă pachete generoase de relocare în străinătate (inclusiv pentru familie) şi salarii mult mai mari decât acelea pe care le-ar primi în ţară.“

Astfel de declaraţii sunt tot mai des auzite. Liderul de sindicat Dumitru Costin declara recent că mărirea salariilor este unica soluţie pentru a stopa ieşirile românilor pe piaţa străină. Discuţiile cu cei mulţi care nu vor să mai revină în România aduc în prim-plan multe alte motive. Ei spun că în străinătate se munceşte mai puţin, cu echipamente mult mai bune, că şefii şi colegii au un comportament mult mai civilizat şi că societatea, în ansamblul ei, le oferă mai multă siguranţă şi stabilitate.  

35-2197-4445_florinluca_mb.jpgCâştigă toţi
«Atragerea specialiştilor din străinătate poate fi o soluţie win-win. Ei se bucură că pot beneficia în România de posibilitatea de dezvoltare personală la standarde similare celor din Occident, fără dezavantajul depărtării de familie, prieteni, ţară.»
Florin Luca, director resurse umane, BRD Groupe Société Générale

35-2196-4445_cristinasavuica_mb.jpgPoziţii specializate
«Românii cu experienţă de muncă în străinătate sunt angajaţi fie pe poziţii extrem de specializate, fie în vânzări sau comerţ, datorită modului de abordare şi relaţionare cu clienţii: flexibil, orientat spre satisfacerea nevoilor clienţilor.»
Cristina Săvuică, director-asociat, Lugera&Makler

35-2195-4445_andreealupan_mb.jpgTrăim bine în România
«Se întorc pentru că le este dor de ţară şi pentru că sunt convinşi că se poate trăi bine şi în România. Caută posturi specializate, în multinaţionale, unde să-şi poată folosi experienţa dobândită în afară şi să o valorizeze.»
Andreea Lupan, manager general, Barnett McCall General Recruitment

35-2200-4446_danielanecefor1.jpgPretenţii rezonabile
«Românii care lucrează în străinătate pe poziţii de middle şi top management sunt mai „cu picioarele pe pământ“ privitor la cerinţele salariale, deoarece ştiu piaţa salarială în întreaga Europă. Experienţa lor, plus pachetul cerut, sunt atractive pentru angajatori.»
Daniela Necefor, director general, Total Business Solutions

35-2199-4445_rudolffedorovici_fb.jpgExperienţa contează
«Mulţi sunt convinşi că dacă au o experienţă într-o ţară străină, automat merită o poziţie şi un statut privilegiat aici. Know-how-ul adus de românii care au activat în străinătate este util numai dacă se face excelenţă în companiile respective şi acesta poate fi transferat.»
Rudolf Fedorovici, consultant, Advice Human Resources

35-2198-4445_oanaresceanu_mare_mb.jpgUn start care nu trebuia pierdut

Mulţi tineri care studiază la Paris trag cu ochiul la posturile oferite în România

Oana Resceanu face parte din generaţia tinerilor fără frontiere. A început studiile în România şi le-a terminat în Franţa. S-a angajat la Paris, iar acum se bucură de oferta făcută de BRD Groupe Société Générale la Bucureşti. Conducerea băncii i-a prezentat programul de mobilităţi profesionale şi deja se gândeşte la perspectivele unei cariere internaţionale.

În urmă cu patru ani, Oana Resceanu a reuşit să obţină o bursă de studii în cadrul programului Socrates/Erasmus la Universitatea Haute Alsace din Franţa. Terminase deja anul trei la Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul ASE Bucureşti, când bursa câştigată a obligat-o să-şi reconsidere planurile de carieră. „Mi-am echivalat toate examenele la universitatea din Franţa, ceea ce nu a fost deloc simplu, îşi aminteşte Oana Resceanu. Când am revenit în România să-mi susţin examenul de licenţă la ASE, a trebuit să-mi echivalez anul de studii din Franţa.“ Experienţa trăită în străinătate a încurajat-o să-şi continue pregătirea tot în afară ţării.

Şi-a depus dosare de candidatură la cele mai bune universităţi din Franţa şi a fost acceptată la un master în finanţe internaţionale la Universitatea Dauphine din Paris. „Acolo masterul durează doar un an, dar toţi studenţii caută la începutul lunii aprilie să se angajeze pentru că pregătirea se validează la final printr-un stagiu practic“, explică Oana Resceanu mersul lucrurilor din învăţământul francez. Stagiul la Crédit Agricole Alsace Vosges, din Mulhouse, i-a dat curaj şi, ulterior, s-a angajat la General Electric. Acolo a beneficiat de pregătire intensivă în domeniul analizei riscurilor şi traseul carierei ar fi continuat fără probleme dacă recrutorii de la BRD nu ar fi insistat să vină la un interviu. „Nu m-am putut duce atunci pentru că eram implicată într-un proiect foarte important la General Electric. Am dat curs invitaţiei cu prilejul unei vizite pe care am făcut-o în România, la un moment dat.“

Oferta BRD din România a fost, se pare, mult mai tentantă decât ceea ce făcea la Paris şi, în noiembrie 2006, a revenit pe meleagurile ţării natale. „Am văzut ce oportunităţi sunt în România şi am considerat că pot face mai mult decât în Franţa. Era un start care nu trebuia pierdut !“, declară ferm tânăra analistă de la BRD. A intrat într-un program special dedicat tinerilor români recrutaţi din mediul universitar francez, „Vivier Grandes Ècoles Françaises – jeunes cadres“, iar acum se specializează în domeniul finanţărilor structurale şi imobiliare.

Simte că pregătirea şi experienţa practică dobândite în Franţa i-au deschis porţile unei alte lumi a muncii. „O experienţă de unu – doi ani în străinătate, în domenii normale acolo, este foarte apreciată în România şi echivalează cu ani mulţi. Aici poţi creşte foarte mult pentru că este o piaţă care se dezvoltă cu rapiditate.“
Această observaţie au făcut-o mulţi dintre colegii săi. Odată cu Oana s-au întors mulţi români din Paris, iar alţii îşi pregătesc bagajele. Recrutorii au început să-i vâneze oriunde s-ar duce. 

Oana Resceanu, analist risc, BRD Groupe Société Générale

 

Te-ar putea interesa și: