Bugetul autorităţilor locale este compus, astăzi, din mai multe surse: venituri proprii (din colectarea taxelor şi impozitelor locale), venituri de la bugetul de stat (cote defalcate de TVA, cote defalcate din impozitul pe salarii, pe venit, subvenţii) şi împrumuturi. Astăzi, 72,5% din banii colectaţi din impozitul pe salarii şi cel pe venit merg către oraşe şi comune. 

Programul de guvernare al PSD prevede clar că aceste sume vor merge, începând cu 2018, în proporţie de 100% către autorităţile locale. Odată cu introducerea impozitului pe gospodărie şi eliminarea reţinerii la sursă, banii vor intra la buget cu un an întârziere. Anul trecut, bugetul de stat a încasat 27,1 miliarde de lei din plata impozitului pe venit şi cel pe salarii, respectiv 4,2% din PIB. Sumele au crescut în fiecare an. În 2015, suma a fost de 26,6 miliarde de lei. Problema de cash-flow cu care se vor confrunta autorităţile locale nu are, deocamdată, rezolvare la Ministerul de Finanţe. Singura explicaţie oficială este cuprinsă în programul de guvernare al PSD: „Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat într-un an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când, după un an de zile, contribuţiile sociale au crescut cu 65 de milioane de lei“, se arată în documentul citat.

Consultanţii fiscali ridică semnale de alarmă cu privire la sursele de finanţare. „ Impozitul pe venit aferent anului 2018 nu se mai reține și nu se mai plătește pe parcursul anului 2018, ci începând din anul 2019, odată cu depunerea declarației privind impozitul pe venitul gospodăriei și, ulterior, emiterea deciziei de impunere de către organele fiscale. Evident, apare un gol de resurse financiare publice pe parcursul execuției bugetului pe anul 2018, mai pe românește deficit bugetar și chiar nu pot identifica măsurile ce vor fi luate pentru finanțarea și acoperirea acestuia“, a declarat, pentru Capital, Dragoş Pătroi, consultant fiscal. 

Soluţii discutate

Surse guvernamentale au declarat pentru Capital că o variantă de lucru pentru a face rost de bani la bugetul local ar fi eliminarea excepţiilor prevăzute de Codul Fiscal pentru plata taxelor şi impozitelor locale. „Instituţiile publice şi companiile de stat, regiile autonome, sunt scutite, astăzi, de la plata impozitului local pe terenurile sau clădirile pe care le au în exploatare. Multe au în gestiune proprietăţi generatoare de profit. Cred ca este absolut normal ca şi acestea să achite dările către primării“, au declarat, pentru Capital, surse guvernamentale.

 

„Cred că, pentru fiecare judeţ, va însemna încasări suplimentare de minimum 50 de milioane de euro“, au declarat aceleaşi surse. Pe bugetul general consolidat, problema finanţării nu va dispărea, asta pentru că banii pentru plata acestor dări de către instituţiile respective vor veni tot de la bugetul de stat. Potrivit legii, scutite de plata impozitelor şi taxelor locale sunt: clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale, clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora, gările de tren ale CFR, clădirile Academiei Române, clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“. Astfel, potrivit aceloraşi surse vizate vor fi ministerele, autorităţile, regiile autonome precum Romsilva, companii precum CFR SA, CNADNR, ar urma să fie obligate, de anul viitor, să plătească impozite locale pentru clădirile şi terenurile pe care le deţin.

Bani de la „gospodari“

Săptămâna trecută, Executivul a prezentat un document de lucru prin care creionează tabloul plăţii impozitului pe venit în 2018. Reţinerea la sursă a acestei taxe va fi eliminată şi fiecare român va trebui să achite, la finalul anului, 10% din venitul total încasat într-un an. De exemplu, la un venit de 2.001 lei, impozitul lunar ar fi de 200,1 lei. Sumele nu vor mai fi reţinute de angajator şi vor rămâne în buzunarul salariatului. La final de an acesta va trebui să achite statului 2.401 lei, impozit la ANAF.

Analiştii şi consultanţii fiscali sunt sceptici că acest lucru se va întâmpla. „Cea mai sigură şi simplă e reţinerea la sursă. Ca să eviţi riscul să nu colectezi respectivele venituri. În momentul în care dai banii cetăţeanului şi te aştepţi să îi returneze un an mai târziu pe toţi, rişti să nu îi mai primeşti“, a declarat, pentru Capital, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, implementarea acestui sistem de declarare şi impozitare globală a veniturilor va dura câţiva ani. „Nu există suficienţi consultanţi fiscali pentru gestionarea tuturor gospodăriilor, iar ANAF nu are infrastructura informatică necesară pentru procesarea acestor tipuri de declaraţii“, a adăugat Ionuţ Dumitru.
Potrivit documentului de lucru, 7 milioane de gospodării „vor apărea“ în 2018. Impozitul pe venit aduce la buget (azi cu 16%) 29,8 miliarde de lei, din care 24,7 miliarde sunt din impozit pe salariu. Dacă introduce impozitul 0/10 şi elimină impozitul pe dividende vom rămâne cu 18 miliarde de lei, a cărui administrare oricum costă pentru că reglementarea este confuză. Ne spune ministrul de finanţe că planul este să crească costurile de administrare cu vreo 700 milioane ca să administreze o scădere de venit cu 10 miliarde de lei? Cam cât ar putea creşte veniturile la buget?“, a scris pe un site de socializare Gabriel Biriş, avocat specializat pe fiscalitate şi fost secretar de stat în Finanţe.

Cum arată impozitul

Potrivit variantei făcută publică de Guvern, impozitul pe gospodărie se va aplica de la 1 ianuarie 2018, dar prima declarație fiscală va fi depusă un an mai târziu, în 2019, și presupune o impozitare cu 10% a veniturilor din gospodărie. Angajatorul nu va mai reține la salariu 16% cum este în prezent. Ministrul Finanţelor a precizat că declarația fiscală va fi completată de un consultant fiscal la care este arondat gospodăria. Ea va trebui depusă de un reprezentant al gospodăriei.

Toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente vor beneficia de impozit 0. Pentru diferenţa care depăşeşte 2.000 lei/lună, pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente, se va aplica un impozit de 10%. Impozitul se plătește o dată pe an, în luna mai a anului următor. Nu sunt impozitate veniturile care în legislația actuală sunt scutite de impozit. Din venitul brut se scad deducerile, precum: abonamente medicale din sistemul privat, taxe de școlarizare pentru copii, cheltuieli pentru renovare, reabilitare termică, construcție locuințe, asigurări de bunuri sau viață, cheltuieli cu hrana sau îmbrăcămintea.

 

Lista „scutiţilor“ de la impozitul pe proprietate, care vor fi buni de plată în 2018

  • clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale,
  • clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora,
  • gările de tren ale CFR, 
  • clădirile Academiei Române, 
  • clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“

7 milioane de gospodării  vor fi gestionate de 35.000 de consultanţi fiscali, din 2018

27,7 miliarde de lei a încasat  statul în 2016, din  impozitul pe venit  şi cel din salarii

16.200 de autorităţi locale vor suporta „consecinţele“ eliminării reţinerii la sursă a impozitului pe salarii