Statele Unite și Rusia reiau dialogul la Reykjavík. Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au întâlnit miercuri pentru prima dată de la alegerea lui Joe Biden, în speranța de a atenua tensiunile ridicate dintre cele două țări.

După un “salut cu cotul” foarte fotogenic, cei doi diplomați “au schimbat un zâmbet înainte de a se așeza și de a discuta pe scurt despre importanța cooperării reciproce – o imagine mult mai prietenoasă decât la prima întâlnire, foarte belicoasă, dintre Blinken și omologii săi chinezi din martie”, notează “Washington Post”.

Statele Unite și Rusia reiau dialogul la Reykjavík. ”Nimeni nu ignoră faptul că avem diferențele noastre”

“Căutăm să avem o relație previzibilă și stabilă cu Rusia”, a spus Antony Blinken, “făcând ecou remarcilor recente ale lui Joe Biden, care a propus un summit cu președintele rus Vladimir Putin luna viitoare”, relatează AP.

“Credem că acesta este un lucru bun pentru concetățenii noștri, pentru populația rusă și, într-adevăr, pentru întreaga lume”, a adăugat el.

Cu toate acestea, “nimeni nu ignoră faptul că avem diferențele noastre” și că “dacă Rusia se comportă agresiv față de noi, de partenerii noștri sau de aliații noștri, vom răspunde”, a ţinut să precizeze șeful diplomației americane.

Serghei Lavrov a recunoscut, de asemenea, “grave divergenţe” în “modul în care Statele Unite și Rusia văd marile probleme ale lumii”, remarcă Bloomberg. “Sarcina noastră este aceea de a profita la maximum de oportunitățile diplomatice de care dispunem”, a declarat el.

”Există mai multe domenii cu interese comune”

Cu toate acestea, cei doi bărbați au fost de acord că există mai multe domenii în care cele două puteri au “interese comune”, inclusiv “pandemia Covid-19, schimbările climatice, programele nucleare nord-coreene și iraniene și Afganistan”, potrivit CNN.

Reuniunea, organizată pe marginea Consiliului Arcticii, care reunește până joi seară în Islanda cele opt țări care se învecinează cu Arctica (Statele Unite, Rusia, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia și Norvegia), a avut loc într-un moment în care relaţiile ruso-americane sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece.

“Relațiile bilaterale, deja tensionate, s-au înrăutățit în martie, când domnul Biden îl numise “ucigaș” pe Putin. Ambasadorii celor două țări au fost rechemaţi în capitalele respective pentru consultări”, amintește CBS, potrivit COURRIER INTERNATIONAL, din Franța.

Câteva săptămâni mai târziu, noi runde de sancțiuni și represalii “au condus la expulzări suplimentare de diplomați”.

Perspectiva unui summit Biden-Putin

Totuşi, “The Financial Times” menționează că, în perspectiva unui posibil summit Biden-Putin, cele două țări au început să “ia măsuri pentru a relaxa tensiunile”.

Cotidianul economic evocă în special decizia Statelor Unite, chiar înainte de reuniunea din Reykjavík, “de a nu sancționa compania responsabilă cu supravegherea gazoductului Nord Stream 2” între Rusia și Germania și nici pe directorul său general, Matthias Warnig, “un fost agent de informații din estul Germaniei, apropiat de Putin”.

Aparenta clemență a Washingtonului, totuși extrem de opus acestui gazoduct extrem de controversat, “este cel mai clar semn până în prezent că administrația Biden nu își va pune preocupările cu privire la Nord Stream 2 înaintea relațiilor sale cu aliații săi europeni, care văd eforturile Statelor Unite pentru a face să deraieze proiectul ca pe un atac împotriva suveranității lor”, explică “Washington Post”.

Dar revista conservatoare “National Review” numește decizia lui Joe Biden “o greșeală uriașă”. Pentru că, deşi unii vor spune că noua poziție americană “apropie Statele Unite de Berlin într-un moment în care sprijinul Germaniei pentru a contracara China este mai important ca oricând”, ei uită că “guvernul Merkel, cu ochii aţintiţi asupra oportunităților pentru companiile germane din China, curtează Beijingul, fără a face mare caz de abuzurile Partidului Comunist Chinez”.

Sursă foto: Dreamstime.