Escrocheria prin care infractorii obțin acces la conturile bancare ale românilor

De sărbători, o schemă de fraudă tot mai folosită capătă proporții în România. Sub pretextul unor verificări urgente, escrocii determină victimele să le ofere acces la conturile bancare. Totul pare oficial – până când banii dispar.

Într-un peisaj digital tot mai expus atacurilor cibernetice, metoda creditului fals își face loc între tehnicile preferate ale infractorilor cibernetici. Miza este clară: obținerea datelor personale și bancare, sub o aparență legitimă, pentru a sustrage fonduri din conturile victimelor. Fenomenul se acutizează mai ales în perioadele aglomerate de consum, cum sunt sărbătorile de Paște sau Crăciun, când atenția oamenilor este distrasă, iar presiunea achizițiilor online este crescută.

Hoții nu mai mizează doar pe mesaje automate sau linkuri dubioase. Tactica actuală este mai directă, mai personală – și tocmai de aceea, mai periculoasă. Infractorii contactează telefonic victima și pretind a fi reprezentanți ai unei bănci sau ai unei instituții de credit. Sub un pretext fals – de exemplu, o solicitare de verificare a identității pentru aprobarea unui credit inexistent – aceștia cer date personale sau chiar date de acces la cont.

„Recomandarea principală ar fi să nu dea crezare oricărui tip de mesaj și în general mesajelor nesolicitate, mai ales celor prin care se solicită date sensibile.

Cel mai bine este să deplaseze la sediul unității bancare unde au cont și să stabilească împreună cu funcționarii dacă este vreo problemă cu contul”, a spus comisarul șef de poliție Octavian Dan.

Comisarul avertizează că o atitudine precaută poate preveni fraudele și recomandă ca suspiciunile legate de conturi să fie discutate direct la bancă, nu la telefon. În caz de înșelătorie sau tentativă, este esențială sesizarea poliției pentru declanșarea unei anchete.

„Pentru o verificare sigură, este indicat să apeleze la funcționarii bancari în persoană, să nu încerce să discute la telefon informații sensibile.

De asemenea, dacă au fost înșelați sau dacă încearcă cineva să înșele, este bine să facă o sesizare la poliție pentru a demara o anchetă”, a adăugat Octavian Dan pentru Antena 3.

carduri de credit
SURSA FOTO: Dreamstime

61% dintre români au fost vizați de tentative de fraudă online

Conform unor date recente, 61% dintre români au fost vizați de tentative de fraudă online. Categoria cea mai vulnerabilă este formată din persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani, o generație activă digital și bancar, dar adesea prinsă între presiunea timpului și nevoia de eficiență – o combinație care creează breșe de securitate.

Printre cele mai frecvente metode de înșelăciune raportate de utilizatori se numără:

  • e-mailuri sau SMS-uri de tip phishing, care imită comunicările băncilor;
  • escrocherii prin rețele sociale, prin conturi false care cer bani sau date;
  • apeluri telefonice frauduloase, cu „reprezentanți” care solicită date sensibile;
  • site-uri clonă, care imită fidel branduri cunoscute;
  • concursuri și promoții fictive, menite să colecteze informații personale.

Ce pot face cetățenii potrivit experților în cibernetică

Experții în securitate cibernetică recomandă o atitudine sceptică față de orice mesaj sau apel nesolicitat. Verificările trebuie făcute doar prin canale oficiale – site-urile bancare verificate, aplicațiile mobile securizate și interacțiunea directă, la ghișeu. Sub nicio formă nu trebuie oferite date personale sau coduri de autentificare în conversații telefonice neconfirmate.

Poliția Română continuă să monitorizeze fenomenul, dar succesul combaterii acestor infracțiuni depinde în mare măsură de nivelul de vigilență al fiecărui utilizator. După cum spune comisarul Octavian Dan, cel mai bine este să nu se lase pradă panicii și să se consulte direct cu reprezentanții băncii, iar dacă apar suspiciuni, să anunțe imediat poliția.

Metoda creditului fals nu este doar o înșelătorie de moment, ci un simptom al unui climat digital în care securitatea personală devine o responsabilitate cotidiană. Iar într-o lume tot mai conectată, informarea corectă este prima linie de apărare.