ofere solutii in combaterea daunatorilor pentru culturile de plante. Este simplu, pe intelesul tuturor. Utilizatorul nu trebuie, practic, decat sa stie sa citeasca si sa apese butonul mouse-ului. „Este un program-diagnostic. Utilizatorul este ajutat sa descopere care este exact daunatorul care ii ameninta cultura, apoi, dupa criteriile selectate, i se prezinta cele mai potrivite produse de folosit”, spune Mihai Marinescu, unul din reprezentantii firmei Datagram, care a dezvoltat programul informatic. A fost nevoie de multa munca de cercetare pentru elaborarea softului. Acesta a fost realizat de catre o singura persoana, dr. Iosif Gutenmaher, expert in agronomie, directorul unei firme din domeniu, partenera in proiect. „Un agronom trebuie sa stie mereu ce se intampla cu plantele sale, dar nu mai poate apela la specialisti. Cei tineri fie nu mai sunt interesati, fie pleaca din tara, iar cei batrani, ca si mine, au mai ramas putini”, explica Gutenmaher, justificand nevoia de acest program pe piata. Acum, produsul este gata in proportie de 30%, dar pana la finalizarea sa mai este mult. „Spre exemplu, avem nevoie de fotografii cu plantele respective in diferite stadii de evolutie. Acestea pot fi, de pilda, fotografiate pe teren sau scanate din cataloagele oficiale. Ambele variante implica costuri foarte mari”, explica Gabriel Bratu, directorul economic al Datagram. Apoi, o parte din finantare ar trebui sa subventioneze pretul de comercializare, fiindca la agricultori trebuie sa ajunga ieftin. „Ne gandim la un pret simbolic de 5-10 euro”, spune Iosif Gutenmaher. Insa acest lucru nu este realizabil, in conditiile in care costurile trebuie acoperite din resurse proprii. Dat fiind ca „solutiile” de combatere a daunatorilor oferite de program includ produse ale companiilor de pesticide, realizatorii proiectului s-au dus la acestea propunand finantare contra publicitate. Nici una nu a fost de acord. In opinia reprezentantilor unora dintre companii, cauzele acestui dezinteres ar fi lipsa computerelor la agricultori si faptul ca exista carti si ingineri agronomi care pot fi consultati pentru obtinerea de solutii. Apoi, intreprinzatorii s-au dus la Ministerul Agriculturii (MAPAM), de unde, asa cum spun ei, au primit numai promisiunea ca vor fi ajutati la promovarea si distribuirea produsului cand va fi gata. Contactati, reprezentantii MAPAM au spus ca Agentia Nationala pentru Consultanta in Agricultura (ANCA) are fonduri pentru finantarea acestui gen de proiecte si ca realizatorii proiectului trebuie sa se adreseze acestei institutii. Mihai Marinescu si Gabriel Bratu recunosc ca nici ei n-au insistat foarte mult pe langa finantatori. Spun ca „le-a fost jena” sa contacteze alte firme din UE pentru a constitui un parteneriat care sa-i ajute sa candideze la finantari prin Programul Cadru 6, de cercetare, al Uniunii Europene. Pana la urma, ar fi o solutie realizabila. Paradoxal, desi este „construit” pe doua domenii importante de unde ar putea veni fonduri, IT si agricultura, proiectul firmei Datagram nu a reusit sa obtina finantare din nici o sursa, pana in prezent.

Date despre compania Datagram
· Este specializata in realizarea de programe informatice
· Pe langa softul dedicat producatorilor agricoli, firma realizeaza programe de e-learning si prezentari electronice pentru diferite companii multinationale.
Alte servicii pe care le ofera: website design si dezvoltare a site-urilor cu sau fara baze de date incluse, programe informatice pentru analize financiare, contabilitate si altele.
· Proiectul „sistem expert pentru agricultori” a demarat anul trecut, iar acum este realizat in proportie de 30%.

Posibile fonduri accesibile In domeniul agriculturii
· SAPARD nu finanteaza programe informatice. „Beneficiari Sapard sunt cei care au efectiv o ferma, cultiva ceva si fac investitii in echipamente, eventual inclusiv in asemenea sisteme. Deci ar putea avea clienti printre beneficiarii de finantari Sapard, dar frma de IT nu poate lua finantare. Investitia unui fermier intr-un asemenea sistem ar fi o cheltuiala eligibila pentru care Sapard da bani. Dar cheltuiala trebuie sa o faca un fermier, producator agricol, direct in scopuri productive.
· „Realizatorii proiectului trebuie sa se adreseze Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (ANCA) pentru acest gen de finantari”, spune Alexandru Dinca, purtator de cuvant MAPAM.
· Se mai poate incerca obtinerea de credite de la diferite banci, mai ales cele care au linii speciale de credit pentru IMM. Detalii despre acestea si alte noi programe de finantare pot fi aflate din revista Capital, precum si de pe site-ul www.finantare.ro.

Sugestii pentru fonduri accesibile In domeniul IT
· Recent, Comisia Europeana a lansat concursul „European Information Society Technology” (IST Prize) care premiaza cele mai inovative produse in domeniul tehnologiei informatiei. Este nevoie ca acestea sa contina elemente de cercetare si sa poata fi comercializate. Se pot castiga pana la 200.000 de euro. Informatii suplimentare: https:// www.ist-prize.org/ index.html. Date de contact pentru Romania: Institutul pentru Cercetare in Informatica (ICI), prof. F.G. Filip Bd. Maresal Averescu 8-10, tel.: 021 224 38 79, 021 224 05 39, e-mail: filipf@u3.ici.ro
· O fundatie din Seattle, „Digital partners”, finanteaza prin programul „Social Enterprise Laboratory” proiecte care folosesc tehnologia digitala in scopul dezvoltarii economiilor cu probleme si reducerii saraciei. Programul nu a fost inca lansat in 2004, dar merita urmarit: https:// www.digitalpartners.org/ sel.html
· „Cred ca ideal ar fi un „Business Angel” capitalist care sa investeasca in initiative de start IT”, spune Radu Limpede, consultant.

Proiecte care pot, dar n-au cu ce
Cand am aflat despre un proiect care creeaza un „sistem expert” de asistenta pentru agricultori, mi-a fost greu sa gasesc o explicatie logica la intrebarea „de ce nu s-a obtinut finantare”. Este un proiect inovator, util, simplu, eficient. Realitatea este ca, la felul cum evolueaza agricultura romaneasca, nimeni nu este dispus sa finanteze asa ceva. Produsul soft poate promova pesticidele produse de mari companii, dar cele cateva care au fost contactate nu s-au aratat interesate de un parteneriat. Din cate am reusit sa deducem, motivele sunt simple: softul nu poate ajunge la agricultori fiindca acestia nu au computere, in schimb au telefon, de unde pot suna un vecin sau un inginer agronom care sa le recomande un produs. Asa se face agricultura in Romania. Bine-bine, si cum ramane cu tehnologizarea, cu inovatia, cu trecerea la standardele UE? Asta vom mai vedea. Nu este singurul caz in care un produs inovator, care are nevoie de „infuzie de capital” pentru ca include mult know-how si multa munca de cercetare, nu poate obtine bani. Mai ales cand este vorba despre o firma mica din domeniul serviciilor. Dupa cum se stie, bancile nu acorda credite usor, mai ales daca firma nu prea are cu ce sa garanteze. Problema dintotdeauna a companiilor de IT. Firmele care au mai obtinut finantare pentru produsele soft au „prins trenul” fondurilor Phare pentru IMM. Acele vremuri au apus. Un consultant considera ca singura solutie sunt „Business Angels” care au curajul sa investeasca intr-o idee, chiar si mai putin „productiva” pe termen scurt. Asa cum a facut, spre exemplu, un tanar care a obtinut pur si simplu o investitie de la o companie belgiana careia i-a prezentat planul sau de afaceri. Era vorba despre web-design, pe vremea aceea un domeniu cel putin la fel de „excentric” pentru orice finantator. Afacerea tanarului merge acum foarte bine. Probabil numai astfel de solutii extreme pot aduce cateva zeci de mii de euro de undeva. Altfel, in economia Romaniei, mai ales in agricultura, este cam scazut apetitul de investitii in inovare. Reprezentantii Ministerului Agriculturii spun ca Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola are fonduri pentru a finanta astfel de proiecte si chiar le incurajeaza. Iata o posibila solutie, ramane de vazut cat de realizabila este aceasta.