Creştere de preţ de nu mai puţin de 741% faţă de anul trecut

Asociația Energia Inteligentă a publicat un document în care se poate vedea că anumiți consumatori de gaze au fost somați să plătească sume uriașe începând din noiembrie. Potrivit documentului, prețul gazelor este de 7,5 ori mai mare.

„În timp ce autorităţile discută despre măsuri de protejare a consumatorilor prin acordarea unor subvenţii consumatorului sau furnizorului (plafonarea preţului cu subvenţionarea furnizorului), furnizorii notifică consumatorii să plătească preţuri exorbitante. O notificare recentă a unui furnizor prezintă preţul pe care trebuie să-l achite consumatorul, începând cu luna noiembrie 2021, respectiv 900 lei/MWh, adică o creştere de preţ de nu mai puţin de 741% faţă de anul trecut”, a anunţat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Subvențiile promise de stat nu ar putea avea efectul dorit

Dumitru Chisăliţă atrage atenția asupra faptului că protejarea consumatorilor din România trebuie să fie atent analizată , subliniind că atât subvenționarea, cât și plafonarea, ar putea să nu-și atingă scopul.

Așadar, subvenția de 25% promisă de Executiv reprezintă un ajutor nesemnificativ, deoarece consumatorii tot ar plăti o sumă uriașă pentru gaze. Anul trecut, consumatorii plăteau 107 lei pe MWh, respectiv 500 de lei pe lună cu TVA inclus. Anul acesta, consumatorii casnici care consumă 1000 mc/sezon vor achita lunar suma de 4.205 lei pe lună pentru gaze de 900 de lei pe MWh. Din această sumă, statul va compensa 1.051 de lei, iar consumatorul va trebui să plătească 3.153 de lei, costul gazelor înregistrând o creștere de 620%.

În același timp, în cazul plafonării prețului cu subvenția furnizorului statul va trebui să-i achite furnizorului 580 lei pe MWh, plecând de la declaraţia furnizorului că achită 715 lei/MWh pentru gazele achiziţionate, iar preţul plafonat este la 135 lei/MWh. Concret, pentru o factură de 500 de lei lunar la gaze, statul trebuie să achite furnizorului suma de 2.277 de lei.

„Realizarea unui Plan de Măsuri de Urgenţă Energetică, propus de AEI în luna iulie 21, avea ca şi scop tocmai realizarea unui set de măsuri care să plece de la cauzele care a determinat ca preţurile să crească şi mai ales de la faptul că măsurile trebuiau applicate progresiv, urmărind modul în care dau rezultate şi intervenind imediat atunci când acele măsuri nu dau rezultate prin lansarea de noi măsuri sau adaptândule pe cele existente. Asta se putea face, într-o perioadă în care timpul nu era o problemă (adică în lunile iulie – septembrie 2021). Dorinţa de a încasa bani în acea perioadă la buget, din aceste creşteri de preţ la energie, de la consumatori, a făcut să nu se întreprindă nimic şi să ne găsim astăzi în această situaţie.”, a declarat Dumitru Chisăliţă.