Siguranța digitală a adolescenților. Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Părinții, parteneri reali, nu doar supraveghetori

Adolescenții navighează zilnic pe rețele sociale, iar riscurile online, de la conținut nepotrivit la dezinformare și bullying, sunt reale. World Vision România subliniază că funcțiile tehnice de siguranță nu sunt suficiente dacă nu sunt însoțite de educație digitală, dialog în familie și implicarea profesorilor, pentru a transforma experiența online într-un mediu responsabil și protejat.

Mihaela-Loredana Nabăr, director executiv World Vision România, despre siguranța digitală a adolescenților

Pe măsură ce tinerii devin utilizatori din ce în ce mai activi ai platformelor digitale, protecția lor online devine o prioritate esențială. Mihaela-Loredana Nabăr, director executiv World Vision România, vorbește despre cum funcțiile de siguranță disponibile pe platforme precum TikTok trebuie completate de educație digitală, dialog deschis în familie și instruire în școli pentru a preveni riscurile și pentru a dezvolta competențe digitale responsabile.

Studiile organizației arată că mulți părinți nu cunosc sau nu utilizează corect instrumentele de control parental, iar adolescenții întâlnesc frecvent știri false sau conținut generat de inteligența artificială fără ghidaj adecvat. Interviul evidențiază importanța unei abordări integrate, care combină tehnologia, educația și sprijinul comunitar, pentru ca social media să devină un instrument de creativitate, învățare și siguranță.

Capital: Care sunt cele mai eficiente funcții de siguranță disponibile pe TikTok și cum le pot folosi adolescenții pentru a se proteja de conținut nepotrivit sau mesaje nedorite?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Din perspectiva World Vision România, funcțiile de siguranță tehnice — cum sunt restricțiile pe cont privat, limitările mesajelor, filtrarea conținutului și instrumentele de control parental — sunt utile, dar eficiența lor depinde de cum sunt înțelese și folosite de adolescenți și de părinți. Studiul nostru recent arată că aproximativ 46 % dintre părinți nu știu despre existența sau nu știu să folosească funcțiile de control parental disponibile pe platformele sociale precum TikTok și că părinții consideră că dialogul în familie și regulile stabilite împreună sunt cele mai eficiente forme de protecție online.

Capital: Cum poate educația digitală să transforme tinerii în utilizatori responsabili, nu doar tehnic competenți?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Educația digitală trebuie să depășească simpla utilizare tehnică a aplicațiilor. Conform sondajului nostru despre inteligența artificială, 99 % dintre adolescenți folosesc deja AI în activitățile lor digitale, iar peste 37 % învață despre folosirea sigură a acestor tehnologii exclusiv din online și social media, fără ghidaj structurat. Aceasta arată că tinerii sunt activi digital, dar educația formală despre riscuri, verificarea informațiilor sau impactul emoțional lipsește — ceea ce face ca educația digitală să fie esențială pentru responsabilitate.

Capital: Ce greșeli frecvente fac adolescenții pe social media și cum pot părinții și profesorii să prevină efectele negative?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Un risc semnificativ este acceptarea conținutului fără verificare sau asumarea faptului că pot identifica ușor când ceva este fals. De exemplu, conform studiilor World Vision România, peste 80 % dintre adolescenți au întâlnit online conținut fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale, dar o proporție mult mai mică verifică întotdeauna aceste informații cu alte surse. În plus, lipsa unor discuții aplicate cu adulții face vulnerabilitățile mai mari, de aceea prevenția se bazează atât pe competențe digitale, cât și pe dialog.

Capital: În ce mod pot părinții să fie „parteneri digitali” ai copiilor lor, în loc să fie doar supraveghetori ai timpului petrecut pe ecrane?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Studiul realizat în parteneriat cu TikTok arată că 51% dintre părinți discută zilnic cu copiii lor despre utilizarea rețelelor sociale, ceea ce este un pas important. Totuși, aproape 70% dintre părinți declară că nu au încredere în propria capacitate de a ajuta copiii să navigheze în siguranță în mediul online, iar aproape jumătate nu știu cum să folosească instrumentele de control parental. Aceasta subliniază necesitatea ca părinții să învețe ei înșiși cum funcționează platformele și riscurile asociate, pentru a fi parteneri reali, nu doar supraveghetori.

Capital: Cum poate un profesor să transforme lecțiile despre siguranța online într-o experiență interactivă și relevantă pentru elevi?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Profesorii pot transforma subiectele digitale în lecții relevante prin exemple concrete: discriminarea conținutului fals, evaluarea surselor, modul în care algoritmii influențează ce vedem online sau riscurile create de tehnologiile emergente precum AI. Studiul despre inteligența artificială arată că peste jumătate dintre adolescenți spun că profesorii discută rar sau deloc despre aceste tehnologii în școală, ceea ce indică un decalaj major între realitatea digitală a elevilor și conținutul predat. 

Capital: Există funcții pe TikTok care ajută la prevenirea bullying-ului sau a contactului cu persoane suspecte? Cât de eficiente sunt acestea în realitate?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Da, platformele au instrumente de blocare și raportare, dar ele nu sunt suficiente dacă nu sunt însoțite de educație și comunicare. Studiul privind controlul parental arată că părinții consideră dialogul și regulile familiale ca fiind cele mai eficiente forme de protecție online, ceea ce sugerează că instrumentele tehnice trebuie completate cu sprijin educațional și emoțional.

Capital: Cum pot tinerii să identifice și să evite știrile false sau dezinformarea pe platformele de social media?

Capacitatea de a verifica și evalua critic informațiile este esențială. Chiar dacă mulți adolescenți cred că pot recunoaște conținutul generat de AI, datele arată că întâlnirea cu conținut fals este răspândită, ceea ce înseamnă că competențele de verificare și gândire critică trebuie întărite prin educație, nu lăsate exclusiv în seama algoritmilor sau filtrului personal.

Capital: Care este rolul conversațiilor deschise în familie despre siguranța online și cum pot părinții să le inițieze fără a fi intruzivi?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Conversațiile deschise reduc vulnerabilitățile digitale. Studiul World Vision România arată că deși majoritatea părinților (aproximativ 90 %) afirmă că adolescenții lor sunt dispuși să discute despre experiențele online, multe familii simt că nu au instrumentele necesare pentru a face aceste discuții eficiente. Acest lucru întărește ideea că dialogul trebuie susținut de competențe digitale reale.

Capital: În ce mod utilizarea responsabilă a social media poate deveni un instrument creativ și educativ pentru adolescenți?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Atunci când adolescenții învață să folosească platformele cu discernământ — verificând sursele, discutând despre impactul conținutului și folosind resurse educaționale — social media poate sprijini creativitatea și învățarea. Studiile World Vision România indică că fără ghidaj astfel de platforme pot ajunge să amplifice riscurile, dar cu educație și sprijin pot deveni instrumente pozitive.

Capital: Cum putem încuraja tinerii să devină ambasadori ai siguranței online în școli și comunități, promovând bune practici în rândul colegilor lor?

Mihaela-Loredana Nabăr, Director executiv World Vision România: Implicarea tinerilor în programe de peer-education și în campanii de conștientizare îi ajută să devină promotorii propriilor comportamente digitale responsabile. Datele sugerează că adolescenții sunt dispuși să discute despre experiențele lor digitale, iar sprijinul familiei și al comunității poate valorifica această deschidere în mod constructiv.