Seria celor mai slabe monede din lume

Două ţări din Africa şi una din Asia ocupă primele trei locuri în clasamentul monedelor cu cea mai mică valoare din lume. Este vorba despre şilingul somalez, doba din Sao Tome şi Principe şi de dongul vietnamez.

Eticheta de "cea mai devalorizată monedă din lume" nu este una de prestigiu pentru nicio ţară. Mai ales pentru banca centrală emitentă a monedei în cauză. Cu toate acestea, moneda cu valoarea cea mai mică nu este automat moneda cea mai slabă din lume.

După definiţie, o monedă are o valoare mică dacă cursul de schimb prin comparaţie cu o monedă de referinţă (fie o monedă puternică în regiunea sa, fie la nivel global o valută forte) are un număr mare. Concret, dacă un număr mare de unităţi ale monedei respective echivalează cu o unitate a unei monede de referinţă. Pentru a avea aceeaşi unitate de măsură, vom lua ca etalon moneda euro. Invers, cu o unitate a acestei monede, nu se poate cumpăra mare lucru. De asemenea, în cazul acestor monede, din cauza valorii mici a unităţii, nu există în circulaţie subdiviziuni.

Astfel, monedele de valoare mică sunt cele care afişează la cursul de schimb cu un euro un număr mare de unităţi. Pentru a face demonstraţia mai simplă şi a nu îngreuna calculul cu zeci de exemple, vom lua ca referinţă valoarea de 1.000.

Atenţie însă la nivelul definiţiei. Dacă o monedă are un curs de o valoare mare faţă de o monedă forte, nu înseamnă automat că ea este o monedă slabă. Cel mai elocvent exemplu cuprins în tabel este cel al wonului coreean. Coreea de Sud are o economie puternică, bazată foarte mult pe exporturi. Cu toate acestea, cu un won nu se poate cumpăra mai nimic. Este wonul o monedă slabă? Cu siguranţă nu. Deşi a dat dovadă de volatilitate ridicată, cursul său de schimb comparativ cu euro a evoluat în ultimele 12 luni între 1.550-2.000 de unităţi, acum fiind cu 7% mai mare decât în urmă cu un an. În aceeaşi situaţie a fost şi lira turcească, înainte de tăierea de zerouri de la 1 ianuarie 2005. Toate preţurile erau în milioane şi miliarde, dar moneda era stabilă. Astfel, o pâine costa un milion de lire vechi. După denominalizare, preţul era de o liră. Valoarea în euro era însă aceeaşi.

Un exemplu care nu intră în plaja de exemple, dar este cel mai bun şi mai cunoscut exemplu este yenul japonez. Una dintre cele mai tari monede din lume, fiind chiar preferată de băncile centrale pentru rezerve valutare. Acum, un euro valorează circa 130 de yeni. Nu intră în acest tabel deoarece am luat în considerare doar monedele al căror curs are faţă de euro peste 1.000 de unităţi.

Cum se ajunge aici

Este de la sine înţeles că la apariţia unei monede noi, cursul nu este are din prima valori atât de ridicate. Fie că este vorba despre monede complet noi, fie că este vorba despre denominalizări, cursul iniţial este unul la valori uşor de ţinut minte.

Se ajunge la astfel de valori, fie ca urmare a unei hiperinflaţii care împinge cursul în sus, fie ca urmare a unei evoluţii de aşa natură a cursului de schimb. Aici există două motive: cauze externe (evoluţiile de pe piaţa Forex) sau interne (autorităţile decid devalorizarea monedei pentru susţinerea exporturilor şi a investiţiilor străine). Pentru cauze interne, cel mai reuşit exemplu este Botswana, care şi-a devalorizat moneda, iar ca urmare economia s-a relansat, nivelul de trai fiind similar cu al nostru.

În paranteză fie spus, ştim cum se numeşte moneda statului Botswana, ştim că există şi un oraş în Croaţia cu acelaşi nume, suntem familiarizaţi cu glumiţele pe această temă ale unor cititori şi cu diversele moduri de scriere pentru a evita filtrele de limbaj, am aprecia dacă puteţi depăşi cu maturitate momentul, fără să deschideţi o dezbatere pe această temă.

Avantaje şi dezavantaje

Potrivit analistului financiar Bogdan Baltazar, singurul avantaj al unei astfel de monede este doar interesul pasionaţilor de numismatică. Cu cât mai mare este valoarea înscrisă pe o bancnotă, cu atât mai mare este dorinţa de a o avea în colecţie.

Dincolo de acest aspect, există mai mult dezavantaje decât avantaje. Baltazar spune că primul dezavantaj este constituit de lucrul cu cifre multe sau cu multe zerouri atunci când se fac calcule. Dezavantaj simţit şi de instituţia care emite moneda respectivă. "Pentru un neavizat, poate părea o monedă slabă. Pentru un investitor distrat, poate părea un avantaj faptul că poate să cumpere cu un dolar o mulţime de firfirei. Cu siguranţă, este doar o impresie, un efect psihologic. În fapt, este o chestie pur tehnică, ce nu are influenţă asupra investiţiei. Contează forţa economiei respective, gradul de volatilitate al monedei, inflaţia", a precizat Baltazar.

Cele mai mari disfuncţionalităţi s-au înregistrat recent în Zimbabwe, când cursul a atins valori de mii de miliarde, iar spaţiile mici de afişare a valorilor (etichete de preţ, chitanţe, ecrane de ATM) puteau da erori. Cea mai des întâlnită eroare la bancomatele din Zimbabwe era faptul că pe ecran apărea un şir de zerouri, iar primele cifre erau undeva în stânga ecranului, clientul neştiind exact despre ce sumă este vorba.

Clasamentul

Pentru a evidenţia exact care sunt monedele cele mai slabe, vă prezentăm clasamentul lor, în funcţie de ultima valoare a cursului de schimb cu euro. Pentru a avea un tabel mai restrâns, criteriul luat în seamă este valoarea de peste 1.000 de unităţi în raport cu moneda europeană. Valorile sunt rotunjite la întreg.

1 euro     stat      moneda     simbol

44.938    Somalia    Şiling    SOS

22.379    Sao Tome şi Principe    Dobra    STD

22.321    RS Vietnam    Dong    VND

13.897    Indonezia    Rupie    IDR

13.104    Iran    Rial    IRR