De cele mai multe ori când trebuie să dea un interviu, Jim Skinner (66 de ani) o face din bucătăria unui restaurant McDonald’s oarecare, unde se află în inspecție, verificând temperatura hamburgerilor sau culoarea cartofilor prăjiți. Nu vă imaginați că Skinner este un micro-manager. Dimpotrivă, el conduce de 7 ani unul dintre cele mai complicate businessuri din lumea, cu cifre absolut uriașe. 33.000 de restaurante în 120 de țări, peste 1,5 milioane de angajați și un număr imens de parteneri, având în vedere că 80% din rețeaua McDonald’s este reprezentată de francize. Mai puneți și un lanț de aprovizionare gigantic ce trebuie să funcționeze ca un ceas elvețian și o strategie de comunicare ce trebuie să fie unitară și coerentă în toată rețeaua.
Simplu: eficiență și performanță
De când e Skinner CEO – nu uitați că din 2008 lumea a intrat în criză – rezultatele McDonald’s sunt mai bune ca niciodată. Compania a obținut creștere în fiecare an, cel puțin 5%, ajungând anul trecut la venituri de 24 mld. dolari. Și nu e vorba despre creșteri datorate extinderii: de 99 de luni consecutive McDonald’s obține vânzări mai bune pe aceeași locație luată în parte, acesta fiind cel mai important indicator în rețelele globale de fast-food. De la medie de vânzări anuală de 1,6 mil. dolari pe locație, în 2004, a ajuns la 2,4 mil. dolari. În cei 7 ani de domnie a lui Skinner, valoarea acțiunilor companiei a crescut cu 250%. Cum a fost posibil? Managementul simplu, milităresc, ce țintește doar două obiective: eficiența și performanța.
Surpriza Jim Skinner
Când a fost numit CEO în 2004, puțină lume auzise de el și, pentru că nu vorbește niciodată despre el, puțină lume știe și azi. Jim Skinner provine dintr-o familie modestă și s-a angajat la 16 într-un McDonald’s dintr-un orășel pierdut în imensitatea Americii, Davenport, Iowa. Pe vremea aceea, angajații curățau și spălau cartofii în locație. A plecat apoi în armată și și-a încercat iarăși norocul la McDonald’s la lăsarea la vatră, devenind manager aspirant de magazin. De atunci și până în 2004, carierea sa a avut o creștere liniară. Merită menționată că din 1992 s-a ocupat și de extinderea McDonald’s în Europa de est, el fiind acela care a adus McDonald’s și în România.
Foarte interesantă este și povestea numirii sale în fruntea mega-companiei. În 2004, McDonald’s era condusă de alt veteran al companiei, Jim Cantalupo, care-l promovase de Skinner în poziția de vicepreședinte. În timpul unei convenții a companiei, Cantalupo a făcut un infarct și a murit. Imediat a fost numit CEO tânărul și carismaticul Charlie Bell. După numai o lună, Bell a anunțat că este bolnav de cancer și s-a retras. Neavând o altă soluție la îndemână, acționarii l-au pus șef pe Skinner, un etern și foarte bun ”numărul 2”. ”Un adjunct bun nu erodează autoritatea șefului și nu încearcă să-și asume el meritele”, spune acum Skinner. Iar filosofia ”numărului 2” este și azi unul dintre principiile de management implementate în companie.
Scurtă lecție de management simplu
1. CONCENTRAZĂ-TE PE CE ȘTII SĂ FACI MAI BINE. Skinner a renunțat la toate participațiile pe care McDonald’s le avea în alte companii de fast food. A renunțat la aberații ca McPizza, la a încerca să replice alte modele de business de succes, precum și la orice altă afacere care nu avea legătură directă cu core-businessul. ”Noi știm să facem hamburgeri. Hai atunci să facem hamburgeri”, a spus el.
2. NU CONTEAZĂ CE VREI TU, DOAR DORINȚELE CLIENȚILOR CONTEAZĂ. Acum câțiva ani, McDonald’s a decis introducerea unui nou model de capace a paharelor de cafea. Un mare consumator de cafea, Skinner urăște noul model. Soluția? Și-a făcut un stoc personal de capace vechi, iar în rețea a fost introdus modelul nou, pentru că asta-și doreau clienții.
3. PREGĂTEȘTE-ȚI SUCCESIUNEA ȘI RĂSPLĂTEȘTE LOIALITATEA. 40% din managerii de top din companie au început prin a lucra în bucătăria unui McDonald’s. Toți șefii din McDonald’s, zeci de mii, sunt obligați să-și pregătească doi înlocuitori. Unul care să le poată prelua postul imediat și altul care să o poată face în viitor, astfel ca McDonald’s să nu aibă niciodată, pe niciun nivel, o problemă de conducere. Skinner însuși îl are ca ”număr 2”, pe Don Thompson, care susține de obicei prezentările de business în locul său. De altfel, în fiecare an boardul și Skinner discută performanțele fiecăruia dintre cei 200 de top-manageri și pe ale adjuncților lor. ”Sunt 400 de oameni și îi luăm pe toți în discuție”.
4. LANSEAZĂ DOAR PRODUSE 100% PROFITABILE. În meniul global sunt doar în jur de 100 de produse. La orice oră, McDonald’s are totuși cel puțin 40 de produse noi în diferite faze ale testării și implementării, care durează în medie patru ani. Dacă se dovedește că un anumit produs ”fură” din clienții altui produs, adică nu aduce o clientelă nouă, se renunță la el.
5. EFICIENȚĂ MAXIMĂ. Skinner știe mai bine ca oricine care sunt valorile tradiționale al McDonald’s. De exemplu, studiile și testele arătau că introducerea unor noi sandwichuri ”deli”, mai pretențioase, ar fi avut un mare succes financiar. Doar că durata preparării unui astfel de sandwich ar fi fost de 2 minute în loc de maximul tradițional de 55-60 de secunde. ”Cine ar vrea să aștepte prea mult la un drive-through? Ne-ar fi afectat pe termen lung. Tot timpul le spun contabililor că este mult mai greu să faci banii, decât să numeri banii”.
6. DISCIPLINĂ. Majoritatea analiștilor de business consideră că McDonald’s este un ”templu al execuției”. Liniile trasate de management sunt respectate la sânge, de la aranjatul șervețelelor și până la controlul financiar intern totul funcționează brici după reguli prestabilite.
7. ÎNCREDERE ÎN VIITOR. Mulți spun că succesul McDonald’s se datorează recesiunii, care i-a împins pe mulți oameni să aleagă meniurile ieftine în locul unor restaurante mai scumpe. Skinner obișnuiește să le repete acționarilor săi că vânzările nu vor scădea atunci când oameniilor le va crește apetitul pentru consum. ”Găsim noi o metodă să-i facem să cheltuie mai mult la McDonald’s”.
Sursa: Fortune Magazine