Potrivit mărturiei sale, firul cu Washingtonul nu începe în 1996, ci la începutul anilor ’90. Invitat constant la universități americane și la „mic dejunul cu rugăciune” de la Washington, Constantinescu a intrat devreme în dialog cu Bill și Hillary Clinton, Al Gore, dar și cu „greii” gândirii strategice – Zbigniew Brzeziński, Henry Kissinger, Joseph Nye. În 1994, a stat la masă cu președintele SUA într-un format restrâns, gândit pe tema reconcilierii; spune că de atunci s-a născut un raport de încredere personală.
După 1996, la Cotroceni, a urmat partea tehnică a încrederii: „am tăiat firul roșu” și am pus „fir albastru” cu Casa Albă – metafora lui pentru un canal direct, rapid cu Washingtonul. În aceeași logică, el descrie un canal personal cu Élysée, care va conta în momente-cheie.
Madrid 1997: bătălia invizibilă și promisiunea pentru „al doilea val”
La summitul NATO de la Madrid (iulie 1997), România nu intră în primul val (Polonia, Cehia, Ungaria), dar Constantinescu susține că a obținut susținerea majorității aliaților pentru București și, mai important, o formulă politică: România pe primul loc al extinderii următoare. În povestea lui, Jacques Chirac a jucat dur „ca pentru Franța”, iar Madeleine Albright i-a cerut explicit un mesaj public care să nu blocheze consensul de extindere – mesaj pe care l-a dat.
Dinspre Madrid, Clinton aterizează la București (11 iulie 1997) pentru ceea ce Constantinescu numește „mai mult decât NATO”: lansarea Parteneriatului Strategic România–SUA. În lectura sa, parteneriatul a funcționat ca descurajare politică și garanție de securitate în anii următori, cimentând direcția euro-atlantică.
„Nu hot-dog, nu Cola, nu jazz”: Piața Universității ca ritual civic
Aici începe povestea de culise a vizitei lui Clinton, spusă cu umor, dar cu miza simbolului. În memoriile sale, ambasadorul SUA Alfred H. Moses notează cum, în preziua evenimentului, echipa americană cochetase cu o rețetă „de crowd-building” made in USA: chioșcuri McDonald’s, Cola gratuită, un mic concert de jazz, pentru a asigura atmosferă în Piața Universității.
Zoe Petre, șefa cancelariei prezidențiale, transmite propunerea. Răspunsul președintelui: nu. Piața Universității este loc de reculegere civică, unde au murit oameni la Revoluție și la Mineriadă; acolo „va cânta Cristian Pațurcă cu imnurile Pieței”, nu jazz.
„E un loc sacru”, povestește Constantinescu. Episodul e relevant pentru felul în care administrația de atunci a înțeles ritualizarea demnității: fără festivism importat, cu simbolurile noastre.
„Al treilea discurs” scris cu creionul: Clinton și momentul demnității
Pe scenă, alături de Constantinescu, Clinton ar fi rescris pe loc, cu creionul, părți din discurs, „simțind” energia mulțimii. A rămas celebră fraza – citată de fostul președinte și folosită de el ca mantră a demnității – că România e importantă pentru America și poate arăta lumii „că există o cale mai bună decât conflictul, diviziunea și represiunea”.
Pentru Constantinescu, acel „model” rostit de cel mai puternic om al lumii a însemnat recunoaștere pentru o țară obișnuită prea des să se vadă ca victimă.
„Parteneriatul Strategic a produs efecte pe termen lung – definiția unui eveniment istoric”, explică el. Dar dincolo de strategia dură, a produs demnitate publică.
Parteneriatul, nuanța „mai mult decât NATO”
În anii următori, povestea Parteneriatului Strategic revine ca ancoră (în lectura lui Constantinescu) atunci când România navighează crize grele – de la Kosovo 1999 la așezarea treptată a cooperării militare și a bazelor.
Din relatarea sa, parteneriatul a oferit o descurajare politică mai rapidă decât ar fi permis mecanismele multinaționale. Nu e limbaj oficial; e interpretarea unui actor principal asupra „efectului-umbrelă” geopolitic creat atunci.
Evenimentul BLP Trends a fost organizat de Big Life Project și susținut de:
Simtel Group
Infinity Capital Investments
Asociația Română pentru Energie Verde și Dezvoltare Durabilă (AREVDD)
G Energy Solutions (GES)
ANT Energy
We Love Cars
Digital Work Force
Limitless
Conacul Olarilor
Asociația Ades Pentru Dezvoltarea Economiei Sustenabile
Înregistrarea integrală poate fi urmărită integral aici: YouTube – Live
