Secretul bine păstrat lui Sorin Ovidiu Vîntu. Ce a făcut când era tânăr (VIDEO)

Iesit de mult timp din lumina reflectoarelor, omul de afaceri sorin Ovidiu Vintu a ramas in mentalul colectiv al romanilor ca fiind cel care s-a imbogatit prin mijloace ilegale. Întrebat dacă nu îi este frică de DNA, răspunsul lui Vintu a devenit unul emblematic: „De ce să-mi fie frică? Treaba mea este să-mi fac banii şi treaba lor este să mă prindă.” Ca să înțelegi cum a ajuns Vîntu să aibă atât de multe probleme cu legea, trebuie să-i înțelegi trecutul. Facem astăzi o incursiune în copilăria si tineretea lui Sorin Ovidiu Vîntu. Este perioada care explică cel mai bine felul de a fi al omului de afaceri de mai târziu.

Un fost dascăl al lui Vîntu afirmă că acesta s-ar fi născut în Sagna, o comună din județul Neamț, bântuită de poliomielită la jumătatea anilor ’50. Ulterior, tânărul SOV ar fi fost angajat băiat de prăvalie la unul dintre puținele debite semiprivate ( în regim de mandatariat ) din orașul Roman, pe strada Victoria Agarici. Aici ar fi prins gustul banilor, jobul său principal fiind așezarea bancnotele pe categorii, în așa fel încât să fie ușor de numărat și manipulat.

Aceieași sursă susține că devalizatorul Fondului Național de Investiții și-a desăvârșit studiile la liceul Roman-Vodă, unde a fost coleg cu soția lui Radu Timofte și cu viitorul șef al SRI ( generații diferite), cu frații Dimitriu și cu un personaj foarte important pentru viitorul său infracțional, Mihai Ștefan.

Condamnat la începutul anilor ’80 pentru infracțiuni de drept comun (delapidare), Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat pentru 5 ani și 10 luni la Penitenciarul Bacău. “Sorinel a furat zahărul din prăjituri”, zâmbește fosta profesoară a lui Vântu.. Unii cred că, folosindu-se de birocrația și corupția aparatului de stat comunist, viitorul afacerist descoperise o metodă genială de a face bani din prăjituri, manipulând numărul foițelor de hârtie (dantele) care însoțeau amandinele din vitrinele cofetăriilor. Un model aplicat mai târziu de Vântu în afacerea cupoanelor și certificatelor de privatizare.

Se pare că, din cauza handicapului locomotor, SOV a avut probleme în închisoare. Nu își putea reduce pedeapsa ca alți deținuți, prin prestarea orelor de muncă în interiorul sau în afara penitenciarului. Astfel, Vîntu a fost salvat de fostul său coleg de liceu, ofițer superior la Direcția a IV-a Contrainformații Militare a Securității, Mihai Ștefan, nimeni altul decât procurorul militar care răspundea de Penitenciarul Bacău. Impresionat de situația colegului de liceu, colonelul Ștefan ar fi intervenit pe lângă directorul penitenciarului, pentru a-l introduce pe Sorin Ovidiu Vântu la punctul de lucru “Lăzi – Conserve”, episod care apare mai târziu și în documentele Direcției a IV-a Contrainformații Militare. Dosarul deținutului Sorin Ovidiu Vântu a fost publicat în presa centrală, jurnaliștii dezvăluindu-i cu acestă ocazie și numele de informator Nuș.