Paternitatea acestui proiect si-o asuma conducerea companiei de asigurari Agras. Presedintele Maura Klassek declara ca lucreaza de citiva ani la elaborarea lui, timp i care proiectul a cunoscut modificari succesive. Ministrul secretar de stat Gheorghe Predila, omul care raspunde de promovarea i Parlament a legilor initiate de Ministerul Agriculturii, este isa de alta parere. „Daca reprezentantii Agras declara ca proiectul le apartine, atunci chiar nu mai avem ce discuta. La elaborarea lui au participat si cei de la Omniasig Asigurari Agricole, fiind ulterior negociat cu patronatele si sindicatele”, spune Predila.
Dincolo de aceste dispute, proiectul de lege prevede ifiintarea unui Fond national de protejare a producatorilor agricoli si efectivelor de animale, impotriva calamitatilor naturale. De ce e necesar un astfel de fond? Din cel putin doua motive. Primul are i vedere faptul ca o mare parte a riscurilor catastrofice (seceta excesiva, ploi persistente de lunga durata, temperaturi extrem de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor) nu pot fi cuprinse i asigurare. Pagubele imense produse de aceste evenimete necesita despagubiri pe care firmele de asigurari nu le pot suporta. Al doilea motiv tine de situatia existenta pe piata asigurarilor agricole. Doar 5% din totalul suprafetelor cultivate sunt cuprinse i acest moment i asigurare la una dintre firmele de pe piata. Prin subventionarea unei parti a primelor de asigurare (40%) din acest fond, se urmareste tocmai icurajarea cultivatorilor i directia asigurarii culturilor. De subventii vor beneficia isa numai asiguratii care itretin culturi sau cresc animale considerate prioritare pentru securitatea agroalimentara a populatiei.
Proiectul a fost elaborat avind ca model tarile Uniunii Europene, acolo unde statul sprijina direct asigurarile agricole. Acest lucru se face i doua moduri: prin subventionarea unei cote variabile din primele de asigurare aferente riscurilor asigurabile si prin implicarea financiara itr-un Fond national (i Italia – Fondul de solidaritate nationala), din care se despagubesc, i proportie de maximum 65%, pagubele produse de riscuri neasigurabile (seceta, inundatii etc.).
in ce priveste proiectul legislativ rominesc, despagubirile din acest fond vor fi acordate nediferentiat. De ele vor beneficia atit producatorii agricoli care au suferit pagube ca urmare a producerii unor evenimente catastrofice (neasigurabile), cit si cei afectati de evenimente asigurabile, dar care nu au icheiata o polita i acest sens.
Initial, varianta elaborata de Agras prevedea cu totul altceva. „Noi am propus ca din Fond sa fie acordate despagubiri doar producatorilor agricoli care si-au asigurat i prealabil culturile sau animalele. in felul acesta ei ar fi avut un motiv i plus sa-si icheie o polita”, declara presedintele Agras, Maura Klassek.
Va veti itreba, pe buna dreptate, care sunt sursele de finatare pentru Fond? Conform proiectului, aproape jumatate din necesarul total (estimat la circa 2.132 miliarde lei) ar urma sa fie colectata din aplicarea unei cote de 0,5% din vinzarile de bunuri si servicii la scara itregii economii. Restul ar putea proveni din: cote-parti aplicate la valoarea accizelor la tutun si alcool, taxe vamale aferente importurilor de produse agroalimentare, prime brute icasate de companiile de asigurari.
Cum va acoperi Executivul gaura produsa i buget prin constituirea acestui fond nu se stie ica. „Alte surse nu avem, declara Gheorghe Predila. Peste tot la subventionarea agriculturii participa itreaga societate”.
La data redactarii acestui articol proiectul privind constituirea Fondului National de protectie a producatorilor agricoli fusese depus pentru avizare la Ministerul Finantelor. Principala obiectie a Finantelor este, se pare, legata de dobinda pe care o va purta Fondul.
Estimarea sumelor necesare pentru prevenirea si/sau acoperirea pagubelor provocate de factorii naturali
1. Seceta
a. suprafata potentiala sub incidenta riscului 4 mil. ha
b. media multianuala realizata 650 mii ha
c. daune posibile pe media multianuala si
suma necesara pentru despagubire. 1.200 mld. lei
2. Inundatii
a. media multianuala 100 mii ha
b. suma necesara pentru despagubiri . 400 mld.lei
3. Pagube produse din pierderi de animale
sau produse animaliere. 100 mld. lei
4. Subventionarea primelor de asigurare impotriva factorilor de risc (grindina, furtuna, ploi torentiale, ighet etc.
a. prima de asigurare previzibila pentru 2001 500 mld. lei
b. fond de subventie (40% din primele de asigurare). 200 mld.lei
5. Subventionarea unor programe educationale
i domeniul asigurarilor. 50 mld. lei
6. Cheltuieli de capital pentru prevenirea si combaterea
fenomenelor naturale de risc (maxim 25% din Fond) 200 mld. lei
Total necesar 2.150 mld. Lei
Sursele de constituire a fondului national de protejare a producatorilor agicoli impotriva calamitatilor naturale
a. 0,5% din vinzarile de bunuri si servicii
realizate de agentii economici 1.100 mld. lei
b. 1% din primele brute icasate anual de
toate societatile de asigurare din tara 60 mld. lei
c. 5% din suma drepturilor de redeventa
icasate de Agentia Domeniilor Statului 20 mld. lei
d. cotizatia perceputa de la producatorii agricoli pentru iscrierea lor ca membri la Fond si taxa anuala
calculata i functie de valoarea asigurata 100 mld. lei
e. donatii, contributii ale unor persoane fizice
si juridice 1 mld. lei
f. 10% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente
importurilor de produse agroalimentare 400 mld. lei
g. 10% din valoarea accizelor aferente bauturilor
alcoolice si tutunului 450 mld. lei
h. taxele icasate de MAAP la eliberarea avizelor
sanitar-veterinare si fitosanitare pentru operatiile
de import export 1 mld. lei
Total 2.132 mld. lei
