Hidrocentrale aproape finalizate, dar oprite de birocrație
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis că proiecte precum Răstolița, Jiu–Livezeni–Bumbești, Olt–Cornetu–Avrig sau Cerna–Belareca sunt finalizate într-o proporție cuprinsă între 70% și 98%. Cu toate acestea, ele nu pot fi puse în funcțiune din cauza unor blocaje administrative și birocratice persistente.
Burduja atrage atenția asupra obstacolelor întâlnite: lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, contestațiile în instanță fără justificări solide și avizele blocate între instituții. Toate aceste probleme au împiedicat valorificarea potențialului hidroenergetic al României.
„Am lansat în consultare publică un proiect de lege cu miză strategică: finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și blocate din motive birocratice, lipsă de interes sau chiar rea-credință. Este vorba despre securitatea națională, despre capacitatea României de a produce energie curată, ieftină și flexibilă, despre protecția populației în fața crizelor și despre o datorie față de generațiile viitoare. Despre “da, putem”, despre “da, România poate.”
Hidroenergia este astăzi o sursă verde, capabilă să asigure producția de energie în bandă. Într-un context european și regional în care riscurile la adresa securității energetice s-au intensificat, România nu-și mai permite să piardă timp.
Proiecte precum Răstolița, Jiu–Livezeni–Bumbești, Olt–Cornetu–Avrig sau Cerna–Belareca sunt realizate în proporție de 70-98%, dar nu pot fi puse în funcțiune din cauza unei birocrații care s-a suprapus, în mod toxic, peste interesul public. Ne confruntăm cu avize care se blochează între instituții, cu lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, cu contestații în instanță care pot bloca ani de muncă – de multe ori, fără nicio justificare reală”, a declarat Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja, despre un regim juridic special pentru proiecte de interes strategic
Proiectul de lege propus de Ministerul Energiei prevede crearea unui regim juridic special, aplicabil doar acelor investiții hidroenergetice care pot fi declarate de securitate națională. Acestea vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul CSAT.
„Hidroenergia este astăzi o sursă verde, capabilă să asigure producția de energie în bandă. Într-un context european și regional în care riscurile la adresa securității energetice s-au intensificat, România nu-și mai permite să piardă timp.
Proiecte precum Răstolița, Jiu–Livezeni–Bumbești, Olt–Cornetu–Avrig sau Cerna–Belareca sunt realizate în proporție de 70-98%, dar nu pot fi puse în funcțiune din cauza unei birocrații care s-a suprapus, în mod toxic, peste interesul public. Ne confruntăm cu avize care se blochează între instituții, cu lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, cu contestații în instanță care pot bloca ani de muncă – de multe ori, fără nicio justificare reală.
Proiectul de lege pe care îl propunem introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelor investiții hidroenergetice care pot fi declarate de securitate națională, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul CSAT. Folosim în premieră instrumentele prevăzute de Constituție și legislația europeană pentru a ne apăra interesul național. Legislația va permite scoaterea rapidă a terenurilor necesare din fondul forestier sau agricol, proceduri accelerate pentru avize și autorizații, eliminarea barierelor administrative care au blocat progresul, respectând în același timp principiile echității și despăgubirii juste pentru toți proprietarii afectați”, a transmis ministrul pe Facebook.
Măsurile propuse includ:
-
proceduri accelerate pentru avize și autorizații,
-
scoaterea rapidă a terenurilor necesare din fondurile forestiere și agricole,
-
eliminarea barierelor administrative.
Potrivit ministrului, toate aceste acțiuni vor fi însoțite de respectarea principiilor de echitate și despăgubire justă pentru toți proprietarii afectați.
Hidrocentralele, nu doar surse de energie
Sebastian Burduja a subliniat că hidroenergia este o sursă verde care poate furniza energie în bandă, adică constantă și predictibilă. În actualul context geopolitic, marcat de tensiuni și riscuri energetice sporite, România trebuie să își folosească întregul potențial.
Ministrul a menționat și alte beneficii ale hidrocentralelor:
-
reducerea riscului de inundații,
-
asigurarea apei pentru irigații și consum,
-
stabilizarea ecosistemelor,
-
combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Potențialul hidroenergetic nu este valorificat
Burduja a criticat faptul că România valorifică în prezent mai puțin de jumătate din potențialul său hidroenergetic. El a precizat că alte țări, cu resurse naturale mai limitate, au reușit să progreseze mai rapid în domeniul energiei verzi.
„Nu vorbim doar despre energie. Hidrocentralele sunt și instrumente de protecție civilă. Acestea reduc riscul de inundații, asigură apă pentru irigații și alimentarea cetățenilor, stabilizează ecosisteme și combat efectele schimbărilor climatice. A bloca asemenea proiecte înseamnă a tolera vulnerabilități majore, a nu avea securitate energetică și, prin extensie, securitate națională.
Astăzi valorificăm mai puțin de jumătate din potențialul nostru hidroenergetic. Este inacceptabil. Țări cu un potențial natural mai redus au făcut pași mai mari ca noi în această direcție.
Avem datoria să acționăm. Această lege nu este despre derogări, ci despre responsabilitate”, a mai transmis ministrul, care a făcut apel la toate instituțiile, organizațiile și cetățenii interesați să consulte proiectul și să vină cu propuneri.
Textul propunerii legislative poate fi accesat pe site-ul Ministerului Energiei, în cadrul secțiunii dedicate consultării publice.
