Se taie din bani! Anunțul crunt venit chiar azi, 24 mai. Se aplică în toată România

Curtea Constituțională a României le dă o lovitură salariaților din Agenția Națională de Integritate. CCR a stabilit să se scoată sporul de 25% pentru „suprasolicitare neuropsihică”, care fusese adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.

CCR a stabilit că a admis că legea prin care personalul ANI primeşte spor de până la 25% este neconstituțională și încalcă principiul bicameralismului.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea USR şi partidului Forţa Dreptei pe legea prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.

„Decizia demontează strategia PSD-PNL de a majora veniturile unor categorii de funcţionari aleşi pe sprânceană, cu ignorarea principiilor egalităţii în drepturi şi legalităţii, dar şi a regulilor parlamentare”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat constată că Legea pentru modificarea anexei nr.I a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională.

În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 75. Curtea a constatat că legea adoptată de Camera de reflecţie viza un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale «Învăţământ», iar forma legii adoptată în Camera decizională a vizat şi un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie».

Astfel, adoptată, aceasta apare ca o iniţiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

USR și Forța Dreptei au sesizat CCR

Pe 21 martie, USR a sesizat Curtea Constituţională, alături de Forţa Dreptei, pe legea PSD-PNL prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.

„De sporuri pentru condiţii vătămătoare pentru unii funcţionari ar fi avut bani PSD şi PNL. De sporuri pentru complexitatea muncii şi suprasolicitare neuropsihică pentru alţi funcţionari, de la ANI, au găsit bani.

De creşteri de 50% pentru oamenii lor dintr-o instituţie au găsit iar bani, după cum s-a văzut marţi, când PSD şi PNL au votat cu două mâini majorări de salarii la AFM.

De maşini de 4,4 miliarde de lei au avut bani. De pensii speciale au avut şi au bani. Doar pentru învăţători şi profesori nu au bani PSD şi PNL”, a afirmat deputatul USR Cristian Seidler, potrivit comunicatului de presă al partidului.

Măsură nefundamentată și nejustificată

Sesizarea către Curtea Constituţională s-a referit, prin urmare, la încălcarea principiului bicameralismului, pe lângă încălcarea principiului legalităţii, dat fiind că măsura că nu a fost justificată şi fundamentată de PSD-PNL.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, miercuri, AGERPRES, judecătorii Curţii Constituţionale au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea pentru modificarea anexei nr. I a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională.

„În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituţionale ale art. 61 alin.(1) coroborate cu cele ale art.75. Curtea a constatat că legea adoptată de Camera de reflecţie viza un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Învăţământ’, iar forma legii adoptată în Camera decizională a vizat şi un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Administraţie’. Astfel, adoptată, aceasta apare ca o iniţiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecţie”, se precizează în comunicat.