Războiul din Ucraina schimbă definitiv harta Europei? Albania s-ar putea uni cu Kosovo

În urmă cu patru ani, Albin Kurti, un reprezentant al celei mai radicale aripi de pe scena politică a Kosovo, a dat cu gaze lacrimogene în Parlamentul de la Pristina pentru a bloca adoptarea unui proiect de lege care acorda sârbilor kosovari drepturi de autoguvernare parțială.

Astăzi, Albin Kurti, ajuns prim-ministru al Kosovo, a venit la Forumul de Delphi pentru a susține că războiul din Ucraina ar trebui să accelereze integrarea Kosovo ca stat independent în comunitatea internațională, relatează ziarul grec KATHIMERINI.

Kathimerini: Prioritatea dvs politică este de a uni Kosovo cu Albania, înțeleg bine?

Albin Kurti: Sunt prim-ministru al Kosovo de un an și în acest an am avut mare succes, creștere economică de 8,3%, creșterea veniturilor fiscale cu 34% și redistribuire. Am majorat toate pensiile cu 11% și pensiile de invaliditate cu 33%, am acordat alocații pentru copii și nu facem discriminări pe criterii de naționalitate sau religie.

Dorim o cooperare strânsă cu Albania, dar nu în detrimentul minorităților. Problema este atunci când intervine Belgradul și vrea să ne submineze instituțiile.

Kathimerini: Acordul de la Bruxelles cu privire la înființarea unei Uniuni a municipalităților în care majoritari sunt sârbii nu este un lucru pe care îl face Belgradul acum, ci este ceva asupra căruia ați convenit încă din 2013.

Albin Kurti: Când eram în opoziție am reacționat la acest lucru deoarece nu este un lucru pe care îl cer sârbii din Kosovo

Kathimerini: Ați intrat în Parlament cu gaze lacrimogene….

Albin Kurti: Da, am făcut câteva acțiuni de activism împotriva unora dintre lucrurile care ne-au fost impuse, nu deoarece caracterul meu este radical, ci din cauza subiectului. Kosovo ar fi devenit o nouă Bosnie, un stat disfuncțional.

După aceea ni s-a dat dreptate la Curtea Constituțională, care a spus că Uniunea Municipiilor cu majoritate sârbă încalcă spiritul și litera Constituției. În Kosovo nu există incidente între albanezi și sârbi, Serbia este o altă problemă.

„Toți sârbii din Kosovo vor locuri de muncă și justiție”

Kathimerini: Vorbiți despre unirea Albaniei cu Kosovo și considerați că acest lucru va fi „OK” pentru sârbii kosovari?

Albin Kurti: În acest mandat am fost ales cu un program bazat pe locuri de muncă și justiție. Toți sârbii din Kosovo vor locuri de muncă și justiție. Luptăm cu crima organizată și corupția ca nimeni altcineva. Am arestat 270 de demnitari pentru corupție în acest an.

De aceea au crescut veniturile fiscale, pentru că cine vede că acei bani nu vor fi furați, plătește. Tuturor le place asta, nu sunt doar premierul albanezilor, sunt prim-ministrul tuturor. Constituția noastră nu permite unirea cu alte țări și este greu de schimbat.

Kathimerini: Atunci de ce faceți declarații cu privire la referendumuri?

Albin Kurti: Kosovo și Albania sunt un popor împărțit în două țări, nu putem uita că granița dintre noi a fost impusă de Serbia și Iugoslavia, nu este a noastră. Când Serbia atacă Kosovo, noi reacționăm ca popor albanez.

Kathimerini: Impresia mea din Serbia este că ei simt că au pierdut timp prețios cu războaiele din ultimele decenii și vor să întoarcă pagina, consolidând cooperarea economică cu țările din regiune. De ce vorbiți despre un atac?

Albin Kurti: În primăvara lui 1999, Operațiunea Potcoava a alungat 80% dintre albanezi din casele lor. După război, „potcoava” a fost transferată în afara Kosovo, sub forma a 42 de lagăre. Serbia are legături strânse cu Rusia, Kremlinul ne pomenește din două în două zile, comparând în mod eronat Kosovo cu Crimeea.

Ultima dată când l-a văzut pe Vladimir Putin, în noiembrie, Aleksandar Vucic a spus că au discutat despre „standarde duble și ipocrizie în relațiile internaționale” și că i-a arătat o hartă a nordului Kosovo. De ce a spus Vucic că i-a arătat lui Putin partea de nord a Kosovo pe hartă? Suntem în pericol.

„Când rușii au ocupat Crimeea și Donbasul în 2014, au făcut paralelisme cu Kosovo”

Kathimerini: Spuneți-ne mai multe despre aceste comparații.

Albin Kurti: Când rușii au ocupat Crimeea și Donbasul în 2014, au făcut paralelisme cu Kosovo, spunând că au organizat și ei referendumuri. Dar urnele cu buletinele de vot la aceste referendumuri au fost transportate de soldații ruși. Autodeterminarea și democrația nu vin de sus și impuse de armată, ci de jos, de la popor.

Kathimerini: Însă și autodeterminarea dvs a fost ajutată de niște armate puternice.

Albin Kurti: Doar cu bombardamente, noi am luptat. Crimeea și Donbasul sunt o expresie clară a expansionismului și a imperialismului rus. Ei încearcă să imite NATO și să construiască o analogie falsă între Crimeea și Kosovo.

Kathimerini: Ați vorbit despre pericolul destabilizării Balcanilor din cauza războiului din Ucraina.

Albin Kurti: Cred că Kremlinul vede trei locuri posibile în care ar putea escalada conflictul, Moldova, Georgia și Balcanii de Vest, în special Bosnia, Kosovo și Muntenegru. În Balcanii de Vest, rușii pot lăsa pe seama Serbiei, în timp ce în Georgia și Moldova vor trebui să-și angajeze propriile forțe.

De aceea sunt îngrijorat pentru regiunea noastră, și mai ales pentru Kosovo. În 2012 au avut loc două activități militare comune Rusia – Serbia, în 2016 au fost 50, iar anul trecut 100.

„Putin taie punțile de salvare, nu are cale de întoarcere”

Kathimerini: Dar cât de posibil este cu adevărat acest scenariu?

Albin Kurti: Nu știu. Este un pericol, ceea ce înseamnă că trebuie să fim pregătiți pentru orice. Putin taie punțile de salvare, nu are cale de întoarcere. De aceea suntem îngrijorați.

Kathimerini: Recent, reprezentanța dvs diplomatică la Atena a fost optimizată. Cum vedeți relația dvs cu Grecia?

Albin Kurti: Vedem Grecia ca partener atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în NATO. Știu că poporul grec nu are sentimente negative față de poporul nostru, că guvernul dvs îl prețuiește pe al nostru, puntea este aici, trebuie doar să o trecem.

Mai ales după cutremurul geopolitic provocat de agresiunea rusă în Ucraina, vrem să ne mișcăm cât mai repede, ne-am dori ca Grecia să procedeze la recunoașterea noastră. Dacă Grecia va fi în fruntea unui astfel de demers, vor urma Slovacia, România, Spania și Cipru.