Modificare extrem de important în culturile din România. Curmalul chinezesc, unul din cele peste 20 de soiuri de fructe exotice aclimatizate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni, a început în aceste zile să se coacă, iar cercetătorii de aici se întreabă dacă acesta ar putea fi pe viitor o soluţie pentru valorificarea solurilor nisipoase din România care se întind pe o suprafaţă de peste 300.000 ha.

„Curmalul chinezesc poate fi o soluţie pentru valorificarea solurilor nisipoase? Este întrebarea pe care şi-o pun cercetătorii de la SCDCPN Dăbuleni. Având cerinţe reduse faţă de fertilitatea solului, suportând bine atât temperaturile ridicate din timpul verii, dar şi temperaturi de -30° C, curmalul chinezesc a fost luat în studiu de specialiştii Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare de la Dăbuleni. În primăvara acestui an s-a înfiinţat la Dăbuleni o colecţie de curmal chinezesc formată din cinci soiuri, urmând ca această colecţie să se îmbogăţească pe viitor şi cu altele. Faptul că acum, la sfârşit de septembrie, fructele de curmal chinezesc s-au colorat în maroniu, semn că încep să se coacă, ne dă speranţe şi încredere. Răspunsul îl aşteptăm cu toţii cât mai repede”, au scris cercetătorii staţiunii pe pagina de facebook a instituţiei.

Printre soiurile ameliorate în ultimii ani de către cercetătorii Staţiunii din Dăbuleni se numără cartoful dulce, arahidele, kiwi, banana nordului, măslinul, kaki, lonicera, aronia.

Staţiunea din Dăbuleni, care îşi desfăşoară activitatea de circa 3.000 de hectare de nisip ca de plajă, a împlinit în aceste zile 60 de ani de activitate.

„De 60 de ani, cercetătorii de ani contribuie la a face nisipurile să rodească. Acesta este rolul nostru. Pe nisipuri avem cercetări în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, plantelor medicinale, culturilor de câmp şi în ceea ce priveşte ameliorarea solurilor nisipoase. Între perdelele de protecţie, perdelele cu plante înierbate avem înfiinţate diferite culturi de viţă de vie, de pomi fructiferi, legume unde urmărim diferite tehnologii specifice pentru această zonă pentru că nisipurile sunt total diferite de restul solurilor şi trebuie să stabilim tehnologiile recomandate. Pe de altă parte avem şi ameliorarea, adică o parte dintre colegi lucrează la ameliorarea speciilor de pe nisipuri pentru a crea soiuri adaptate acestor condiţii de climă şi sol. La cultura de arahide avem trei soiuri, la cultura de pepeni avem trei soiuri, la cultura de fasoliţă avem 3-4 soiuri, avem soiuri de fasole de grădină, de mazăre, de ardei gras, ardei lung, praz, ridichi etc, avem cartoful dulce pe care l-am aclimatizat, la care am stabilit tehnologia de producere a răsadului, tehnologia de cultură în câmp şi tehnologia de păstrare a acestuia care e total diferită de tehnologia cartofului obişnuit”, a spus directorul staţiunii, Aurelia Diaconu.

Zona Dăbuleniului s-a confruntat dintotdeauna cu seceta, cu vânturile, cu terenurile slab structurate, motiv pentru care cercetătorii au căutat soluţii pentru valorificarea solurilor nisipoase, astfel că de circa 5-6 ani au introdus cartoful dulce, ceea ce i-a încurajat să încerce şi alte soiuri exotice precum kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc, măslinul, kaki, lonicera, aronia etc.

Te-ar putea interesa și: