distribuirea acestora. Atat publicul larg, cat si mediul de afaceri si ONG-urile considera ca se comit fraude si nu au incredere in institutiile romanesti care gestioneaza fonduri. Un sondaj efectuat de IRSOP a relevat faptul ca „scandalul Puwak” este extrem de popular in randul publicului larg, peste 50% din cei chestionati marturisind ca-l cunosc. Tot fostul ministru al integrarii, Hildegard Puwak, conduce in topul scandalurilor de coruptie pe care le cunosc IMM-urile si organizatiile nonguvernamentale. Urmeaza baronii locali, fondurile SAPARD si cazul Busteni. Paradoxal, desi toata lumea, inclusiv justitia, cunosc aceste lucruri, pana in prezent, nici unul dintre aceste scandaluri nu s-a soldat cu sanctionarea vreunui vinovat. Hildegard Puwak sta bine mersi pe un fotoliu de presedinte al Organizatiei de femei a PSD, un caz flagrant precum cel al lui Nicolae Mischie este inca anchetat de Parchetul National Anticoruptie, iar cazul Busteni a fost declarat „in regula”. Cat despre fondurile SAPARD, cateva consilii locale au returnat, ce-i drept, autoritatilor sumele care au fost alocate cui nu trebuie. Este vorba despre aproape un miliard de lei, si mai sunt de recuperat aproximativ 700 de milioane. Gheorghita Corbu, directorul general al SAPARD, ne asigura ca aceasta nu inseamna pagubirea bugetului local, ci este obligatoriu sa vina din buzunarul firmelor care au cauzat neregulile respective. N-am auzit insa ca vreun coordonator de proiect descoperit in situatia de conflict de interese sa fi fost pedepsit in vreun fel sau macar sa-si fi dat demisia. Dimpotriva, ei continua sa lucreze, cu numai doua exceptii – doi membri ai Consiliului Judetean din Suceava, implicati in primele cazuri descoperite in neregula, care au fost demisi din functii. Tot potrivit directorului Agentiei SAPARD, numai 34% din primarii care au obtinut fonduri SAPARD au fost schimbati in urma alegerilor. Restul au ramas in functie. Despre „scandalul Puwak” ar fi multe de spus. Este suficient, totusi, sa amintim faptul ca procurorii Parchetului National Anticoruptie au constatat, la finalul anchetei, ca legea nu a fost eludata, iar fondurile europene de 160 de mii de euro au fost cheltuite conform programului. Relatiile stranse de rudenie intre ministrul responsabil cu gestionarea banilor europeni si beneficiarii acelor fonduri n-au avut nici o importanta. Urmatorul scandal celebru, cazul Busteni, care a avut ca subiect o posibila deturnare de fonduri si luare de mita, a fost solutionat astfel: Virgil Teodorescu, consilierul lui serban Mihailescu, a fost acuzat de luare de mita, insa Corpul de control al Guvernului nu a constatat nici o neregula in desfasurarea proiectului. In plus, serban Mihailescu, despre care s-au vehiculat multe acuzatii de coruptie, nu a ajuns niciodata in atentia PNA. Nu numai ca aceste lucruri se stiu, dar romanii nici nu mai cred autoritatile cand se lauda ca solutioneaza scandalurile. Drept dovada, 37% din publicul larg, 60% din IMM-uri si 62% din ONG-uri considera ca Guvernul a incercat sa musamalizeze neregulile si nu a luat masuri impotriva celor vinovati. Numai autoritatile locale sunt mai rezervate in opinii. Nu este deloc greu de inteles de ce.
Concluzia In „Cazul Puwak”: „fondurile au fost cheltuite conform programului”
Pe primul loc in topul scandalurilor de coruptie cunoscute de catre romani se gaseste cazul Puwak. La sfarsitul lunii iulie 2003, o ancheta jurnalistica initiata de Liviu Avram si preluata de presa centrala si locala a relatat ca fiul si sotul ministrului integrarii europene, Hildegard Puwak, au primit finantari de peste 150.000 de euro pentru patru proiecte in cadrul programului Leonardo da Vinci. In urma cercetarilor PNA, in luna decembrie cazul Puwak a fost inchis, procurorii constatand ca „legea nu a fost eludata, iar fondurile europeane de 160 de mii de euro au fost cheltuite conform programului”. Hildegard Puwak nu a patit nimic, cu exceptia unei demisii de bun-simt din fruntea ministerului. Ea este de fapt bine mersi, deputat in Parlament, conduce Organizatia de femei a PSD si se regaseste pe listele PSD pentru alegerile din noiembrie.
Baronii locali: numai Nicolae Mischie este In atentia PNA
Dintre toate actele de coruptie care au implicat fonduri europene, semnalate de catre mass-media, numai cel al lui Nicolae Mischie face obiectul anchetei PNA. Pentru ceilalti nici macar nu s-a pus problema. Spre exemplu, in motiunea parlamentarilor PRM, intitulata „Stoparea deturnarii fondurilor europene” sunt enumerati „baronii locali” si posibilele afaceri „necurate” cu fonduri europene in care ar fi implicati. Se regasesc aici Marian Oprisan, presedintele CJ Vrancea, Marian Ionica, fost presedinte al CJ Olt, sau Aurel Simionescu, fostul presedinte al CJ Braila. si exemplele ar putea continua. In afara de anchetarea in prezent a lui Nicolae Mischie, nici unul dintre acestia nu a dat vreodata socoteala pentru alocarea anumitor fonduri europene.
Cazul Busteni: Mihailescu e curat ca lacrima
Tot in 2003, omul de afaceri Octavian Ionescu a invinuit autoritatile din Busteni ca au aprobat schimbarea localizarii proiectului de finantare PHARE 2000, in valoare de cinci milioane de euro, de la zona Valea Cerbului-Gura Diham (proiectul Omu), pentru zona Valea Alba- Calinderu. De asemenea, Octavian Ionescu l-a acuzat pe consilierul lui serban Mihailescu, secretarul general al Guvernului, ca ar fi pretins si primit suma de 95.000 de dolari. In urma anchetei PNA, s-a stabilit ca, intr-adevar, Virgil Teodorescu este vinovat de luare de mita. In schimb, fondurile Phare nu au fost deturnate, iar serban Mihailescu nu a fost invinuit de nimic, nici in acest caz, nici in altele vehiculate ca posibile acte de coruptie.
Fondurile SAPARD: pana acum, a fost recuperat un miliard de lei
Autoritatile se lauda ca au recuperat o parte din sumele incasate in conditii nu tocmai in regula de catre firmele implicate in anumite proiecte SAPARD si ca urmatoarele vor fi recuperate. De asemenea, Agentia SAPARD transmite ca, datorita descoperirii conflictelor de interese, a evitat efectuarea unor plati in valoare de 800 de milioane de lei. Din cele 163 de cazuri care au fost depistate ca intrand sub incidenta conflictului de interese, nu s-a auzit de nici o demisie sau sanctiune a responsabililor de proiect din cadrul consiliilor locale respective. Cu numai doua exceptii: doi angajati ai CJ Suceava care au fost demisi de catre presedintele consiliului, Gavril Mirza. Acesta din urma este si el un personaj aflat in atentia mass-media.
