Societatea Gabriel Resources, listată la bursa din Toronto, a obţinut licenţa de exploatare acum 14 ani, dar de atunci tot aşteaptă o altă serie de autorizaţii indispensabile. Proiectul părea că începe să întrezărească succesul după ce în iulie coaliţia socialist-liberală a premierului Victor Ponta a inclus Roşia Montană în pachetul său economic, iar luna trecută executivul a aprobat un proiect legislativ prin care se dă undă verde exploatării şi l-a trimis parlamentului.

Zăcământul din România este unul din cele mai mari de acest gen care nu sunt proprietatea greilor din mineritul global şi este cel mai semnificativ din ‘portofoliul’ celor de la Gabriel Resources, deşi între acţionarii acesteia se află nume importante – investitorul american John Paulson şi BSG Capital, care face parte din Beny Steinmetz Group, condusă de magnatul israelian al diamantelor, deţin fiecare câte 16%, iar Newmont, din Colorado, are alte 13%. Proiectul a primit undă verde după ce Gabriel Resources a acceptat să-şi reducă propria cotă de la 80 la 75% – restul aparţinând unei entităţi a statului român – şi să majoreze redevenţa de la 4 la 6%.

Roşia Montană va crea 2.300 de locuri de muncă în perioada construcţiei şi 900 odată mina operaţională şi se estimează că România va avea de câştigat 5,2 miliarde de dolari, chiar dacă preţul aurului ar scădea uşor sub nivelul actual, menţionează Financial Times.

Totuşi, lucrurile au început să devieze după ce guvernul a trimis legea la parlament. Au început manifestaţii în favoarea mediului şi împotriva proiectului, deşi de mai mică anvergură decât cele de anul trecut legate de salarii şi stagnare care au determinat căderea guvernului precedent de centru-dreapta, dar actuala administraţie se teme că şi acestea ar putea escalada spre tulburări mai ample.

Premierul Ponta a declarat că, deşi ca şef al guvernului susţine proiectul minier, va vota împotriva lui, în legislativ. Întrucât formaţiunea sa, PSD, este divizată în privinţa acestui proiect, votul ar putea eşua.

Aceste sinuozităţi politice reflectă, în parte, disputa continuă dintre premierul Ponta şi preşedintele ţării, Traian Băsescu, pe care guvernul primului a fost pe punctul de a-l destitui, anul trecut, şi care susţine de mult timp Roşia Montană. Când era în opoziţie, partidul dlui Ponta a combătut proiectul aurifer. Primul ministru a declarat de altfel într-un interviu televizat, săptămâna trecută: ‘Eram împotriva proiectului Roşia Montană când încă nu prea ştiam nimic despre el, pentru că Băsescu îl susţinea’.

În executiv, dl Ponta pare să fi devenit un susţinător al beneficiilor proiectului. Această pendulare pare să reflecte nu doar temerea legată de proteste, dar şi pe cea de a pierde teren politic în favoarea taberei Băsescu. În consecinţă, preţul acţiunilor Gabriel Resources a oscilat la rândul său.

Protestatarii afirmă că proiectul va distruge patru munţi într-o zonă cu potenţial turistic şi, prin folosirea a mii de tone de cianură, poate genera o poluare devastatoare. Este încă viu în memorie dezastrul de la Baia Mare, din 2000, când o deversare de cianură de la un alt proiect minier a contaminat Dunărea şi alte ape curgătoare.

De fapt, Roşia Montană nu este întocmai teren virgin. Statul a exploatat aceste zăcăminte până în 2006, apoi a închis minele ca urmare a legislaţiei UE ce interzice ajutorul de stat. Gabriel Resources afirmă că la faţa locului se află două puţuri, construcţii abandonate şi un nivel ridicat de poluare. Compania susţine că tehnologia modernă va permite o exploatare eficientă a resurselor şi că apa reziduală rezultată va avea o concentraţie de cianură mai mică decât cea dintr-o ceaşcă de cafea.

Istoria industrială abundă în exemple de companii care au promis cele mai ridicate standarde de mediu, pe care ulterior nu le-au respectat. Dar, după cum a admis Victor Ponta într-o emisiune televizată, Roşia Montană este extrem de importantă într-o ţară care se zbate să atragă investiţii după recesiunea din 2009, când a avut nevoie de un împrumut internaţional de 20 de miliarde de euro.

Gabriel Resources, care a investit deja 583 de milioane de dolari, a ameninţat cu o acţiune în justiţie, în baza legilor privind protecţia investiţiilor, în cazul blocării proiectului, ceea ce ar putea duce la menţinerea acestei dispute în centrul atenţiei ani la rând ori, mai rău, ar putea costa România miliarde bune.

Parlamentul României a creat săptămâna aceasta o comisie specială pentru a examina proiectul de lege şi a ‘facilita decizia’ legislatorilor. În cazul unei decizii negative, investitorii se vor gândi bine înainte să se angajeze cu sume mari în România, pe viitor, încheie Financial Times.
Sursa: Agerpres


Te-ar putea interesa și: