Conform unor declarații oferite sub protecția anonimatului, mulți dintre profesori consideră că rectorul Remus Pricopie ar trebui să demisioneze, acuzându-l că a protejat în mod constant un profesor acuzat de comportamente abuzive și de impostură academică.
Mulți dintre profesori consideră că rectorul Remus Pricopie ar trebui să demisioneze
În prezent, atmosfera în cadrul SNSPA este tensionată în urma dezvăluirilor publicației Snoop. Profesori din instituție afirmă că reputația lor este grav afectată de imaginea publică a universității, care este percepută mai degrabă ca un loc unde agresorii sunt tolerați decât ca o instituție de învățământ superior.
Mulți dintre aceștia spun că le este rușine când afirmă că predau la SNSPA și se tem că sunt asociați cu comportamente deviante. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât nu este primul caz de acest gen semnalat în instituție.
Profesorii spun că au ajuns să se teamă pentru integritatea profesională și personală, trăind cu frica acuzațiilor sau suspiciunii din partea studenților, în lipsa unor măsuri ferme din partea conducerii. Se simt neputincioși în fața unui sistem închis, în care protejarea unor persoane influente pare să primeze în fața responsabilității etice.
Mulți profesori s-au revoltat
Revoltător pentru mulți dintre colegii lui Pieleanu este faptul că acesta a fost protejat ani la rând de conducerea universității, în ciuda acuzațiilor grave de hărțuire venite din partea studentelor, potrivit Libertatea. Unii profesori cred că sprijinul oferit acestuia nu este întâmplător și fac legături cu influența politică de care se bucură, cu aparițiile sale constante în mass-media și cu presupusele conexiuni în zona serviciilor secrete.
De asemenea, se aduce în discuție apropierea personală dintre Pieleanu și rectorul Pricopie, inclusiv faptul că soțiile celor doi sunt colege la Curtea de Conturi și apar frecvent împreună în spațiul public.
„Suntem revoltați, furioși și neputincioși. Pentru că situația ne depășește. Pieleanu este susținut politic, are spate, cum s-ar spune, este sociologul de casă al PSD-ului, cu legături în serviciile secrete și ale cărui publicații sunt, din punct de vedere științific, nule.
Nu mai vorbesc despre acuzațiile care i se aduc din partea studentelor. Este oribil și revoltător cum un astfel de om, un agresor sexual, a fost ținut în brațe de conducere atâția ani. Cum de este posibil așa ceva?”, a transmis un profesor, potrivit sursei menționate.
Există profesori care afirmă că Marius Pieleanu a fost promovat în funcții academice importante, precum cea de prodecan sau membru al CNATDCU, doar datorită relațiilor și influenței de care dispune, nu pe baza competențelor științifice. Mulți îl consideră un impostor în domeniul său, susținând că lucrările sale nu au valoare științifică reală.
„Poate pentru că se învârt în aceleași cercuri politice, poate pentru că Marius Pieleanu este un invitat permanent la posturile de televiziune, iar lui Pricopie îi este teamă să nu spună lucruri care nu trebuie spuse. Sau poate că Pieleanu îl are la mână cu ceva pe Pricopie.
Apoi, să nu uităm că soțiile celor doi sunt colege la Curtea de Conturi, iar ei apar împreună invitați la diferite emisiuni. Asta spune multe despre relația dintre ei”, a spus un alt profesor.
Scandalul de acum nu este primul care zguduie SNSPA
În trecut, și alte cadre didactice au fost implicate în situații similare, cum ar fi cazul profesorului Ștefan Stănciugelu, acuzat de hărțuire sexuală în 2017 și anterior în 2004. Spre deosebire de Pieleanu, Stănciugelu a fost retras de la catedră și mutat pe un post de cercetare. În cazul lui Pieleanu, însă, conducerea universității nu a luat măsuri similare, deși au existat acuzații și în contextul scandalului care l-a vizat pe Alfred Bulai. Atunci, Pieleanu a fost plasat în concediu fără plată, iar ancheta Comisiei de Etică a fost închisă pe motiv că nu existau suficiente probe.
În spatele acestei pasivități apar temeri legate de eventuale consecințe financiare sau juridice. Surse din cadrul SNSPA susțin că Pieleanu s-a înarmat cu o echipă de avocați, ceea ce a descurajat conducerea să acționeze mai ferm. Mulți cred că se preferă tăcerea și menținerea unei aparente stabilități în locul unei confruntări directe cu situația.
Activitatea cotidiană din universitate s-a modificat din cauza acestor tensiuni
Pe fondul acestor tensiuni, activitatea cotidiană din universitate s-a modificat, conform sursei menționate. Profesorii se evită, nu discută subiectul scandalului și preferă să abordeze teme neutre, de teama unor represalii sau a pierderii locului de muncă. În lipsa unei cancelarii și a unui spațiu comun, socializarea între cadrele didactice este minimă, iar frica domină. Mulți aleg să tacă, conștienți că există susținători ai rectorului Pricopie care ar putea să raporteze orice nemulțumire.
Un exemplu al supunerii colective din universitate este momentul în care aproape toți membrii Senatului SNSPA au votat propunerea rectorului de a-l nominaliza pe Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Mulți au votat „pentru” din teamă, deși nu împărtășeau această opinie, scrie publicația menționată.
Profesorii susțin că singura soluție pentru redresarea morală și profesională a instituției este schimbarea din funcție a rectorului Remus Pricopie. Ei afirmă că el deține controlul absolut asupra deciziilor importante și că fără o schimbare la vârf, lucrurile nu se vor îmbunătăți.
Conducerea SNSPA a trimis o solicitare oficială către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Ca reacție la scandalul apărut în presă, conducerea SNSPA a trimis o solicitare oficială către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care cere informații privind existența unor plângeri penale sau dosare de urmărire penală pe numele lui Marius Pieleanu. De asemenea, SNSPA a precizat că ancheta Comisiei de Etică a fost închisă în luna februarie 2025, din lipsă de probe incontestabile.
Această acțiune a fost criticată public de fostul student al lui Pieleanu, Claudiu Tufiș, actualmente profesor la Universitatea din București. Acesta consideră că gestul rectorului este doar o formă de autoapărare menită să creeze impresia de transparență și responsabilitate, în condițiile în care se cunoaște faptul că majoritatea cazurilor de hărțuire sexuală sunt subraportate în România. El este de părere că răspunsul negativ așteptat din partea Parchetului va fi folosit drept alibi de Pricopie pentru a arăta că instituția și conducerea ei nu au greșit cu nimic.
