Controverse aprinse de tipul celor declanşate zilele trecute în România după prezentarea noului brand turistic au existat şi în Grecia, Spania şi Australia în ultimii câţiva ani.
Fără doar şi poate, noul brand de turism al României a fost lansat cu stângul, lipsa de originalitate a identităţii de brand declanşând un val de comentarii negative. Dar, dincolo de această gafă, misiunea consorţiului THR-TNS era de a stabili imaginea României în acest moment şi de a identifica produsele-cheie pentru dezvoltarea brandului turistic; practic, de a trasa liniile unei strategii de turism pentru dezvoltarea viitoare a sectorului. Altfel spus, acesta este doar primul pas dintr-o serie ce trebuie făcuţi pentru ca România să aibă, într-adevăr, un brand de turism. Cât de mare este „răul“ făcut de aprig contestatul logo?
„Vom face mult mai mult rău dacă nu începem cât mai repede comunicarea acestui brand. Punctul nostru de vedere este că, dacă e legal, logoul trebuie să rămână aşa şi că trebuie să se demareze procedurile pentru licitaţia de atribuire a realizării campaniei de comunicare“, spune Victor Dobre, director executiv al IAA (asociaţia publicitarilor). „Un logo nu este un brand şi un brand nu are nicio valoare dacă nu este comunicat“, punctează el, explicând că platforma de brand este bine realizată şi, în funcţie de cum va fi pus în practică, brandul turistic îşi va arăta valoarea în doi-trei ani.
Putem fi mai buni decât austriecii?
Iar miza este cât se poate de importantă. Obiectivele pe care consorţiul le creionează şi care ar putea fi atinse de campania de comunicare a brandului, în funcţie şi de strategia ce va fi aleasă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), sunt cât se poate de concrete. De exemplu: creşterea proporţiei turiştilor străini care vor reveni în ţară, de la 26% la 45%, creşterea cu 25% a numărului de operatori de turism care vând destinaţii în România şi, nu în ultimul rând, cu referire la cele şase produse de top, România ar trebui să fie percepută ca fiind mai atractivă decât concurenţii săi, până în 2020. Cine sunt concurenţii? Conform MDRT, pentru city-breaks (oferte de weekend), de exemplu, România concurează Cehia, Italia, Austria, Bulgaria şi Ungaria. Altfel spus, obiectivul campaniei de brand este ca, până în 2020, principalele oraşe autohtone să fie măcar la fel de atractive (dacă nu chiar mai mult) pentru turiştii străini decât Budapesta, Praga sau Milano. De asemenea, pentru circuite, cei cinci competitori relevanţi ai României sunt Italia, Bulgaria, Cehia, Franţa şi Ungaria. Cât de fezabil este acest lucru? Putem fi mai atractivi decât Austria la turism rural, natură sălbatică, wellness şi turism de aventură?„Noi avem o idee preconcepută despre Bucureşti, lucrurile nu stau chiar aşa cum ne imaginăm noi“, spune Radu Enache, proprietarul lanţului de hoteluri Continental. Nu este nevoie decât de puţin interes din partea autorităţilor pentru a evidenţia istoricul oraşului şi evenimente precum Festivalul Enescu, de exemplu“, adaugă Enache, subliniind totdată şi potenţialul castelelor medievale din Transilvania pentru circuitele turistice. Pentru moment, etapele următoare ale campaniei de promovare a tursimului românesc au fost amânate până la stabilirea legalităţii logoului. Reprezentanţii MDRT spun că o echipă internă este în plin proces de evaluare a implicaţiilor legale ale acestui logo şi că, în paralel, se aşteaptă răspunsul OSIM pe această temă, răspuns care ar urma să vină în următoarele trei luni.
Campanii începute cu stângul
Idem În noiembrie 2007, Grecia a lansat o nouă campanie de atragere a turiştilor, având şi un logo redesenat: cele nouă cerculeţe reprezintă direcţiile de dezvoltare ale turismului elen. În februarie 2008, oraşul britanic Cardiff (Caerdydd, în galeză) a primit primul său logo, preţul fiind 45.000 de lire sterline. Cele opt cerculeţe reprezintă culorile oraşului, parcurile şi faleza acestuia. Asemănare accidentală?
Restricţii În 2006, autorităţile australiene au lansat campania media „So where the bloody hell are you?“, al cărei scop era creşterea numărului de turişti din Marea Britanie, Germania şi Japonia. S-au investit 180 de milioane de dolari australieni, însă spoturile TV au fost imediat interzise în Marea Britanie, deoarece nu era permisă folosirea cuvândtului „bloody“ la televizor. În urma unor negocieri, s-a permis difuzarea spoturilor după ora 21. În anul 2006, numărul turiştilor britanici în Australia a scăzut cu 2,3% faţă de 2005.
Copy-paste În 2009, Costa Brava a lansat o campanie de promovare a plajelor sale. S-a dovedit că imaginile folosite imortalizau de fapt o plajă din Bahamas: fuseseră cumpărate de la Getty Images şi apoi editate digital. Autorităţile spaniole au declarat că important era conceptul.
