„Nu se face slujba de înmormântare pentru cei incinerați, întrucât prin incinerare se distruge în mod programatic și artificial trupul (subiectul concret al înmormântării). În creștinism, sufletul și trupul persoanei umane sunt prețuite împreună, nu separat, demnitatea lor fiind păstrată și după moarte.

La dorința familiei, depunerea la capela cimitirului Bellu are că scop facilitarea accesului tuturor celor care doresc să își ia rămas bun de la profund regretata jurnalistă.

Nu este o excepție, dar solicitările de depunere într-o capela pentru persoane care urmează să fie incinerate sunt rare. În cazul acesta concret este vorba și de o persoană publică”, a declarat Nicolae Bănescu pentru Fanatik.

”Nu se face slujbă de înmormântare pentru cei incineraţi. Inclusiv pentru raţiunea că trupul, subiectul înmormântării, lipseşte, fiind distrus prin cremaţiune”, a spus luni, 13 ianuarie, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR.

Mai mult, Bănescu nu exclude posibilitatea sinuciderii, reliefând că slujba religioasă nu se face în cazul sinucigaşilor: ”Cu atât mai puţin în cazul celor care se sinucid! Nu există derogări pentru slujbe religioase în cazul unor asemenea regretabile situaţii”.

În opinia istoricului Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“ din România, formularea reprezentantului BOR este „una subiectivă, întrucât generalizează la nivelul tuturor Bisericilor Creştine”. ”Dacă un preot catolic slujeşte la o incinerare, aceea nu se numeşte tot slujbă?”, spune Marius Rotar, istoric şi cadru didactic la Universitatea ”1 Decembrie 1918”.

Potrivit realitatea.net, Rotar mai reaminteşte faptul că, în cazul sinuciderii, Hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Român nr. 506 din 1949 dă posiblitatea slujbei de înmormântare în cazul sinucigaşilor ”care în decursul vieţii lor au fost buni creştini, iar sfârşitul lor tragic nu prezintă certitudine cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale, când au săvârşit păcatul sinuciderii”. Sub acest pretext, mulţi sinucigaşi sunt înmormântaţi cu slujbă, spune Rotar.

În cazul Cristinei Ţopescu, cercetătorul Marius Rotar arată că ”se putea ţine o slujbă de înmormântare de către un preot ortodox, ţinând cont de o hotărâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 2012, care dă posibilitatea de a se putea face o slujbă, întrucât incinerarea n-a reprezentat voinţa defunctului şi a fost săvârşită din motive obiective“.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Cristinei Ţopescu va fi depus miercuri, la ora 14,00, la capela Cimitirului Şerban Vodă (Bellu).

Cristina Țopescu a murit, cel mai probabil, în somn, în urmă cu aproximativ două săptămâni, sunt concluziile preliminare ale anchetei, care încă nu a stabilit cauza morții. Legiștii așteaptă rezultatele analizelor toxicologice, însă polițiștii iau tot mai mult în calcul varianta unui deces din cauze naturale.


Te-ar putea interesa și: